1 Da, mi-am pus inima în căutarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri și am văzut că cei neprihănițiCap. 8:14. și înțelepți și faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu: atât dragostea, cât și ura. Oamenii nu știu nimic mai dinainte; totul este înaintea lor în viitor. 2 TuturorIov 21:7.Ps. 73:3,12,13.Mal. 3:15. li se întâmplă toate deopotrivă: aceeași soartă are cel neprihănit și cel rău, cel bun și curat, ca și cel necurat, cel ce aduce jertfă, ca și cel ce n-aduce jertfă; cel bun ca și cel păcătos, cel ce jură ca și cel ce se teme să jure! 3 Iată cel mai mare rău în tot ce se face sub soare, anume că aceeași soartă au toți. De aceea și este plină inima oamenilor de răutate și de aceea este atâta nebunie în inima lor tot timpul cât trăiesc. Și după aceea? Se duc la cei morți. 4 Căci cine este scutit? Oricine trăiește tot mai trage nădejde, căci un câine viu face mai mult decât un leu mort. 5 Cei vii, în adevăr, măcar știu că vor muri, dar ceiIov 14:21.Is. 63:16. morți nu știu nimic și nu mai au nicio răsplată, fiindcă până și pomenireaIov 7:8-10.Is. 26:14. li se uită. 6 Și dragostea lor, și ura lor, și pizma lor de mult au și pierit și niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare. 7 Du-te dar de mănâncă-țiCap. 8:15. pâinea cu bucurie și bea-ți cu inimă bună vinul, căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum. 8 Hainele să-ți fie albe în orice vreme și untdelemnul să nu-ți lipsească de pe cap. 9 Gustă viața cu nevasta pe care o iubești în tot timpul vieții tale deșarte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare în această vreme trecătoare, căciCap. 2:10,24;3:13,22;5:18. aceasta îți este partea în viață, în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. 10 Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în Locuința morților în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune! 11 Am mai văzutAmos 2:14,15.Ier. 9:23. apoi sub soare că nu cei iuți aleargă, că nu cei viteji câștigă războiul, că nu cei înțelepți câștigă pâinea, nici cei pricepuți bogăția, nici cei învățați bunăvoința, ci toate atârnă de vreme și de împrejurări. 12 Căci omul nu-șiCap. 8:7. cunoaște nici măcar ceasul, întocmai ca peștii prinși în mreaja nimicitoare și ca păsările prinse în laț; ca și ei sunt prinșiProv. 29:6.Luca 12:20,39;17:26.1 Tes. 5:3. și fiii oamenilor în vremea nenorocirii, când vine fără veste nenorocirea peste ei. 13 Am mai văzut următoarea înțelepciune sub soare și mi s-a părut mare. 14 Era2 Sam. 20:16-22. o mică cetate, cu puțini oameni în ea și a venit asupra ei un împărat puternic, a împresurat-o și a ridicat mari întărituri împotriva ei. 15 În ea se afla un om sărac, dar înțelept, care a scăpat cetatea cu înțelepciunea lui. Și nimeni nu se gândise la omul acela sărac. 16 Atunci am zisProv. 21:22;24:5. Cap. 7:19. Vers. 18.: „Mai bună este înțelepciunea decât tăria!" Totuși, înțelepciuneaMarcu 6:2,3. săracului este disprețuită și nimeni nu-l ascultă. 17 Cuvintele înțelepților, ascultate în liniște, sunt mai de preț decât strigătele unuia care stăpânește între nebuni. 18 Înțelepciunea este maiVers. 16. de preț decât sculele de război, dar unIos. 7:1,11,12. singur păcătos nimicește mult bine.
Ka Pā mai te Mate ki te Katoa
1 Nā, ko tēnei katoa he mea whakaaro nā tōku ngākau, arā kia āta tirotirohia tēnei katoa; ko te hunga tika, ko te hunga whakaaro nui, me ā rātou mahi, kei roto i te ringa o te Atua. E kore te tangata e mōhio he aroha rānei, he kino rānei; kei tō rātou aroaro ngā mea katoa. 2 He rite tonu te pānga mai o ngā mea katoa ki ngā tāngata katoa; kotahi tonu te mea e pā ana ki te tangata tika, ki te tangata kino; ki te pai, ki te mā, ki te poke; ki te tangata i te patunga tapu, ki te tangata kāhore nei āna patunga tapu.
Ko te tangata pai rite tonu
ki te tangata hara,
ko te tangata e oati ana,
ki te tangata e wehi ana i te oati.
3 He hē tēnei i roto i ngā mea katoa e meatia ana i raro i te rā, kotahi tonu te mea e pā ana ki te katoa. Ko te ngākau anō hoki o ngā tama a te tangata kī tonu i te kino; kei roto hoki te haurangi i ō rātou ngākau i a rātou e ora ana; ā muri iho ka riro rātou ki ngā tūpāpaku. 4 Ko te tangata hoki e tūhono ana ki te hunga ora katoa ka whai tūmanakohanga; pai atu hoki te kurī ora i te raiona mate.
5 E mōhio ana hoki te hunga ora tērā rātou e mate;
ko ngā tūpāpaku ia, kāhore ō rātou mōhio ki tētahi mea,
kāhore ake hoki he utu i a rātou;
ka warewaretia hoki te mahara ki a rātou.
6 Ko tō rātou aroha hoki, ko tō rātou riri,
ko tō rātou hae, kua kore noa ake;
kāhore hoki he wāhi i a rātou ā ake ake,
o ngā mea katoa e meatia ana i raro i te rā.
7 Haere, kainga tāu kai i runga i te hari, inumia hoki tāu wāina i runga i te ngākau hari; nō te mea kua manako noa kē te Atua ki āu mahi. 8 I ngā wā katoa kia mā ōu kākahu; kaua hoki e whakakāhoretia te hinu mō tōu māhunga. 9 Kia ora tōu ngākau i tōu hoa wahine e aroha nā koe i ngā rā katoa o tōu oranga horihori, i hōmai nei ki a koe i raro i te rā, i ngā rā katoa o tōu horihori. Ko te wāhi hoki tēnā mōu i tēnei ao, i tōu māuiui anō hoki e māuiui nā koe i raro i te rā. 10 Ko ngā mea katoa e kitea e tōu ringa kia mahia, kia puta tōu uaua ki te mahi; kāhore hoki he mahi, kāhore he tikanga, kāhore he mātauranga, kāhore he whakaaro nui i te rēinga, i te wāhi ka haere atu nā koe ki reira.
11 I hoki ahau, ā, i kite ahau i raro i te rā,
ehara i te mea ko te hunga tere e puta i te oma,
ko te hunga mārohirohi rānei e toa i te pakanga,
ko te hunga whakaaro nui rānei e whiwhi i te taro,
ko te hunga mōhio rānei e whiwhi i te taonga,
ko te hunga tohunga rānei e manakohia,
engari nā te wā, nā te tūpono noa,
i hōmai ki a rātou katoa.
12 Kāhore hoki te tangata e mōhio ki te wā mōna;
he rite ki ngā ika e haoa ana ki te kupenga nanakia,
ki ngā manu hoki e mau ana i te māhanga,
he pērā anō hoki ngā tama a te tangata,
e māhangatia ana i te wā whakarihariha,
ina puta whakarere mai ki a rātou.
He Pai ake te Whakaaronui i te Mahi Wairangi
13 I kitea anō e ahau te whakaaro nui pēnei i raro i te rā, ā, he mea nui ki ahau. 14 Tērā tētahi pā iti, me ōna tāngata torutoru i roto. Nā, ka haere mai tētahi kīngi nui ki te tū i reira, whakapaea ana e ia, hangā ana e ia ētahi pourewa nunui hei tatau atu ki reira. 15 Nā, i kitea tētahi tangata rawakore, whakaaro nui, i roto, ā, nāna, nā tōna whakaaro nui, ka ora te pā. Otiia, kīhai tētahi tangata i mahara ki taua tangata rawakore. 16 Nā, ko tāku kīanga ake, "Engari rawa te whakaaro nui i te kaha; heoi whakahāweatia iho ngā whakaaro nui o te rawakore, kīhai hoki āna kupu i whakarangona."
17 Ko ngā kupu a te hunga whakaaro nui, he mea āta kōrero,
e rangona nuitia ake ana i te hāmama a te rangatira o ngā wairangi.
18 Pai ake te whakaaro nui i ngā rākau o te riri;
otiia kotahi noa te tangata hara, he nui tāna pai e takakino ai.