Te Poroporoaki a Hamuera
1 Nā, ka mea a Hamuera ki a Īharaira katoa, "Nanā, kua rongo nei ahau ki tō koutou reo, ki ngā mea katoa i kīia mai ki ahau, kua whakakīngi hoki i tētahi kīngi mō koutou. 2 Inā, te kīngi nā, e hāereere nā i tō koutou aroaro; ko ahau hoki, kua koroheketia ahau, kua hina; ā, ko āku tama kei a koutou ēnā. Nō tōku tamarikitanga hoki tōku hāereere i tō koutou aroaro ā tae noa mai ki tēnei rā.
3 "Tēnei ahau; whakaaturia mai tōku hē i te aroaro o Ihowā, i te aroaro anō hoki o tāna tangata i whakawahi ai. I tango rānei ahau i te kau a tētahi? I tango rānei ahau i te kāihe a tētahi? I riro mai rānei i ahau ngā taonga o tētahi? I tūkinotia rānei e ahau tētahi? I tango rānei ahau i te utu whakapati a tētahi hei mea kia huna ōku kanohi? Ā, ka whakahokia e ahau ki a koutou."
4 Anō rā ko rātou, "Kīhai tētahi mea a mātou i riro hē i a koe, kīhai hoki koe i tūkino i a mātou, kīhai anō hoki i tangohia e koe tētahi mea a te tangata."
5 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Ko Ihowā hei kaiwhakaatu mō tā koutou; hei kaiwhakaatu anō hoki ināianei tāna tangata i whakawahi ai, kīhai i mau i a koutou tētahi mea a tōku ringa."
Ā, ka mea rātou, "Hei kaiwhakaatu anō ia."
6 Nā, ka mea a Hamuera ki te iwi, "Nā Ihowā i whakatū a Mohi rāua ko Ārona, nāna hoki ō koutou mātua i kawe mai i te whenua o Īhipa. 7 Nā, tū tonu koutou, ā, ka whakahaerea e ahau ki a koutou ki te aroaro o Ihowā ngā mahi tika katoa a Ihowā i mahia e ia ki a koutou, ki ō koutou mātua hoki.
8 "I te haerenga atu o Hākopa ki Īhipa, ā, ka tangi ō koutou mātua ki a Ihowā, nā, ka tonoa e Ihowā a Mohi rāua ko Ārona hei whakaputa mai i ō koutou mātua i Īhipa, hei whakanoho hoki i a rātou ki tēnei wāhi.
9 "Ā, ka wareware rātou ki a Ihowā, ki tō rātou Atua, nā, hokona ana rātou e ia ki te ringa o Hihera, rangatira o te ope a Hatoro, ki te ringa hoki o ngā Pirihitini, ki te ringa hoki o te kīngi o Moapa, ā, whawhai ana rātou ki a rātou. 10 Ā, ka tangi atu rātou ki a Ihowā, ka mea, ‘Kua hara mātou, i a mātou i whakarere nei i a Ihowā, i mahi ki ngā Paara, ki a Ahataroto; otiia whakaorangia mātou i te ringa o ō mātou hoariri, ā, ka mahi mātou ki a koe.’ 11 Nā, ka ungā mai e Ihowā a Ierupāra, a Perana, a Iepeta, a Hamuera, ā, whakaorangia ana koutou i roto i ngā ringa o ō koutou hoariri i tētahi taha, i tētahi taha, ā, noho wehikore noa iho ana koutou.
12 "Ā, nō tō koutou kitenga e haere mai ana a Nahaha kīngi o ngā tama a Āmona ki a koutou, ka mea koutou ki ahau, ‘Kāhore, engari me whai kīngi anō mātou,’ i te mea ko Ihowā, ko tō koutou Atua tō koutou kīngi. 13 Inā rā te kīngi i whiriwhiria nei e koutou, i tonoa nei e koutou! Nanā, kua hoatu e Ihowā he kīngi mō koutou. 14 Ki te wehi koutou i a Ihowā, ki te mahi ki a ia, ki te whakarongo ki tōna reo ki te kore hoki e tutū ki te kupu a Ihowā, kātahi koutou ko te kīngi e kīngi ana i a koutou ka whai tonu i a Ihowā, i tō koutou Atua. 15 Engari ki te kore koutou e rongo ki te reo o Ihowā, ā, ka tutū anō ki te kupu a Ihowā, kātahi ka anga mai ki a koutou te ringa o Ihowā, ka rite ki tāna ki ō koutou mātua.
16 "Tēnā, tū tonu koutou, kia kite koutou i tēnei mea nui ka meatia nei e Ihowā ki tō koutou aroaro. 17 Ehara ianei tēnei i te kotinga wīti ināianei? Ka karanga ahau ki a Ihowā, ā, ka hōmai he whatitiri, he ua, kia mōhio ai koutou, kia kite ai, he nui tō koutou hē i meatia nei e koutou i te aroaro o Ihowā i a koutou i tono kīngi nei mō koutou."
18 Nā, ka karanga a Hamuera ki a Ihowā, ā, hōmai ana e Ihowā he whatitiri, he ua, i taua rangi anō. Nā, nui noa atu te wehi o te iwi katoa ki a Ihowā, ki a Hamuera.
19 Nā, ka mea te iwi katoa ki a Hamuera, "Īnoi atu mō āu pononga ki a Ihowā, ki tōu Atua, kei mate mātou; kua tāpiritia hoki ō mātou hara katoa ki tēnei kino, ki tā mātou tono i te kīngi mō mātou."
20 Anō rā ko Hamuera ki te iwi, "Kaua e wehi; kua oti tēnei kino katoa te mea e koutou, kaua ia e peka atu i te whai i a Ihowā; engari me whakapau ō koutou ngākau ki te mahi ki a Ihowā. 21 Kaua anō hoki e peka atu; ko reira hoki koutou whai ai i ngā mea tekateka noa, e kore e mana, e kore anō hoki e whakaora; he mea tekateka noa hoki. 22 E kore hoki a Ihowā e whakarere i tāna iwi, ka mahara ia ki tōna ingoa nui; kua pai nei hoki a Ihowā ki te mea i a koutou hei iwi māna. 23 Ko ahau hoki! E! Kia hara ahau ki a Ihowā! Kia mutu tāku īnoi mō koutou! Tēnā ko tēnei, me whakaako koutou e ahau ki te ara pai, ki te ara tika. 24 Engari, kia wehi i a Ihowā; whakapaua hoki ō koutou ngākau ki te mahi ki a ia i runga i te pono; whakaaroa hoki ngā mea nunui i mea ai ia ki a koutou. 25 Nā, ki te mahi tonu koutou i te hē, ka ngaro ngātahi koutou ko tō koutou kīngi."
Samuel dépose les fonctions de juge en Israël
1 Samuel dit à tout Israël: Voici, j’ai écouté votre voix dans tout ce que vous m’avez dit, et j’ai établi un roi sur vous. 2 Et maintenant, voici le roi qui marchera devant vous. Pour moi, je suis vieux, j’ai blanchi, et mes fils sont avec vous; j’ai marché à votre tête, depuis ma jeunesse jusqu’à ce jour. 3 Me voici! Rendez témoignage contre moi, en présence de l’Éternel et en présence de son oint. De qui ai-je pris le bœuf et de qui ai-je pris l’âne? Qui ai-je opprimé, et qui ai-je traité durement? De qui ai-je reçu un présent, pour fermer les yeux sur lui? Je vous le rendrai. 4 Ils répondirent: Tu ne nous as point opprimés, et tu ne nous as point traités durement, et tu n’as rien reçu de la main de personne. 5 Il leur dit encore: L’Éternel est témoin contre vous, et son oint est témoin, en ce jour, que vous n’avez rien trouvé dans mes mains. Et ils répondirent: Ils en sont témoins.
6 Alors Samuel dit au peuple: C’est l’Éternel qui a établi Moïse et Aaron, et qui a fait monter vos pères du pays d’Égypte. 7 Maintenant, présentez-vous, et je vous jugerai devant l’Éternel sur tous les bienfaits que l’Éternel vous a accordés, à vous et à vos pères. 8 Ge 46:5.Après que Jacob fut venu en Égypte, Ex 2:23.vos pères crièrent à l’Éternel, et l’Éternel Ex 3:10.envoya Moïse et Aaron, qui firent sortir vos pères d’Égypte et les firent habiter dans ce lieu. 9 Mais ils oublièrent l’Éternel, leur Dieu; et il les vendit entre les mains de Jg 4:2.Sisera, chef de l’armée de Hatsor, entre Jg 10:7;13:1.les mains des Philistins, et entre les mains du Jg 3:12.roi de Moab, qui leur firent la guerre. 10 Ils crièrent encore à l’Éternel, et dirent: Nous avons péché, car nous avons abandonné l’Éternel, et nous avons servi les Baals et les Astartés; délivre-nous maintenant de la main de nos ennemis, et nous te servirons. 11 Et l’Éternel envoya Jg 6:14.Jerubbaal, Jg 10:3.Bedan, Jg 11:15.Jephthé et Samuel, et il vous délivra de la main de vos ennemis qui vous entouraient, et vous demeurâtes en sécurité. 12 Puis, voyant que Nachasch, roi des fils d’Ammon, marchait contre vous, 1 S 8:5,19.vous m’avez dit: Non! Mais un roi régnera sur nous. Et cependant l’Éternel, votre Dieu, était votre roi. 13 Voici donc le roi que vous avez choisi, 1 S 10:19.que vous avez demandé; voici, l’Éternel a mis sur vous un roi. 14 Si De 1:26.vous craignez l’Éternel, si vous le servez, si vous obéissez à sa voix, et si vous n’êtes point rebelles à la parole de l’Éternel, vous vous attacherez à l’Éternel, votre Dieu, vous et le roi qui règne sur vous. 15 Mais si vous n’obéissez pas à la voix de l’Éternel, et si vous êtes rebelles à la parole de l’Éternel, la main de l’Éternel sera contre vous, comme elle a été contre vos pères. 16 Attendez encore ici, et voyez le prodige que l’Éternel va opérer sous vos yeux. 17 Ne sommes-nous pas à la moisson des blés? J’invoquerai l’Éternel, et il enverra du tonnerre et de la pluie. Sachez alors et voyez combien vous avez eu tort aux yeux de l’Éternel de demander pour vous un roi. 18 Samuel invoqua l’Éternel, et l’Éternel envoya ce même jour du tonnerre et de la pluie. Tout le peuple eut une grande crainte de l’Éternel et de Samuel. 19 Et tout le peuple dit à Samuel: Prie l’Éternel, ton Dieu, pour tes serviteurs, afin que nous ne mourions pas; car nous avons ajouté à tous nos péchés le tort de demander pour nous un roi. 20 Samuel dit au peuple: N’ayez point de crainte! Vous avez fait tout ce mal; mais ne vous détournez pas de l’Éternel, et servez l’Éternel de tout votre cœur. 21 Ne vous en détournez pas; sinon, vous iriez après des choses de néant, qui n’apportent ni profit ni délivrance, parce que ce sont des choses de néant. 22 L’Éternel n’abandonnera point son peuple, à cause de son grand nom, car l’Éternel a résolu de faire de vous son peuple. 23 Loin de moi aussi de pécher contre l’Éternel, de cesser de prier pour vous! Je vous enseignerai le bon et le droit chemin. 24 Craignez seulement l’Éternel, et servez-le fidèlement de tout votre cœur; car voyez quelle puissance il déploie parmi vous. 25 Mais si vous faites le mal, vous périrez, vous et votre roi.