Ka Whakawahia a Rāwiri hei Kīngi
1 Nā, ka mea a Ihowā ki a Hamuera, "Kia pēhea ake te roa o tāu tangi mō Haora, kua whakakāhoretia nei hoki ia e ahau hei kīngi mō Īharaira? Whakakīia tāu haona ki te hinu, ā, haere, ka tonoa koe e ahau ki a Hehe o Pēterehema; kua kitea hoki e ahau he kīngi māku i roto i āna tama."
2 Nā, ka mea a Hamuera, "Me pēhea ahau e haere ai? Ki te rongo hoki a Haora, ka patua ahau e ia."
Anō rā ko Ihowā, "Kawea atu i tōu ringa tētahi kūao kau, hei te uwha, ka mea atu, ‘I haere mai ahau ki te patu whakahere ki a Ihowā.’ 3 Me karanga hoki a Hehe ki te patunga tapu, ā, māku e whakaatu ki a koe tāu e mea ai; me whakawahi anō e koe māku te tangata e kōrero ai ahau ki a koe."
4 Nā, meatia ana e Hamuera tā Ihowā i kōrero ai, ā, haere ana ki Pēterehema. Nā, ka haere mai ngā kaumātua o te pā ki te whakatau i a ia me te wiri anō, ā, ka mea, "E haere mai ana rānei koe i runga i te rangimārie?"
5 Anō rā ko ia, "I runga i te rangimārie; i haere mai ahau ki te patu whakahere ki a Ihowā; whakatapua koutou, ka haere tātou ki te patunga tapu." I whakatapua anō e ia a Hehe rātou ko āna tama, ā, karangatia ana rātou e ia ki te patunga tapu.
6 Ā, nō tō rātou taenga, nā, ka titiro atu ia ki a Eriapa, ā, ka mea, "He pono kei te aroaro o Ihowā tāna tangata e whakawahi ai."
7 Nā, ka mea a Ihowā ki a Hamuera, "Kaua e titiro ki tōna āhua, ki tōna roa rānei, i a ia e tū nā; kua whakaparahako hoki ahau ki a ia. E kore hoki e rite tā Ihowā ki tā te tangata titiro; he titiro hoki tā te tangata ki te kanohi; ko tā Ihowā ia he titiro ki te ngākau."
8 Kātahi ka karangatia e Hehe a Apinarapa, ā, ka meinga kia haere atu mā te aroaro o Hamuera. Nā, ka mea ia, "Ehara anō tēnei i tā Ihowā i whiriwhiri ai." 9 Kātahi ka meinga e Hehe a Hamaha kia haere atu. Nā, ka mea ia, "Ehara anō tēnei i tā Ihowā i whiriwhiri ai." 10 Nā, meinga ana e Hehe āna tama tokowhitu kia haere atu mā te aroaro o Hamuera. Ā, ka mea a Hamuera ki a Hehe, "Kīhai ēnei i whiriwhiria e Ihowā." 11 Nā, ka mea a Hamuera ki a Hehe, "Kei konei katoa rānei āu tamariki?"
Ā, ka mea ia, "Tēnei anō tētahi, tō muri rawa; nā, kei te tiaki hipi ia."
Anō rā ko Hamuera ki a Hehe, "Tonoa atu he tangata ki te tiki i a ia; e kore hoki tātou e noho ki te kai kia tae mai rā anō ia ki konei."
12 Nā, ka tono tangata atu tērā, ā, tīkina ana ia. Nā, he kiri pūwhero ia, he kanohi ātaahua, he pai ki te titiro atu.
Nā, ka mea a Ihowā, "Whakatika, whakawahia ia, koia hoki ia."
13 Kātahi ka mau a Hamuera ki te haona hinu, ā, whakawahia ana ia i roto i ōna tuākana; ko te tino putanga mai o te Wairua o Ihowā ki runga ki a Rāwiri i taua rangi anō ā ahu ake nei. Nā, whakatika ana a Hamuera, haere ana ki Rama.
Ka Whakatangi Hāpa a Rāwiri mō Haora
14 Nā, kua mawehe atu i a Haora te Wairua o Ihowā, ā, ka takakinotia ōna whakaaro e tētahi wairua kino nō Ihowā.
15 Ā, ka mea ngā tāngata a Haora ki a ia, "Nanā, he wairua kino nō te Atua te whakararu nei i a koe. 16 Nā, kia kī mai koa tō mātou ariki ki āna pononga, e tau nei i tōu aroaro, kia rapua he tangata mōhio ki te whakatangi hāpa; kia tau mai ai te wairua kino a te Atua ki a koe, ka whakatangi ia ki tōna ringa, ā, ka mārie koe."
17 Nā, ka mea a Haora ki āna tāngata, "Tēnā rā, tirohia tētahi kaiwhakatangi pai, ka kawe mai ki ahau."
18 Kātahi ka oho tētahi o ngā taitama, ka mea, "Nanā, kua kite ahau i tētahi o ngā tama a Hehe o Pēterehema, he mōhio ki te whakatangi, he toa, he pakari, he tangata hāpai patu, he kōrero tūpato, he tangata ātaahua, kei a ia anō hoki a Ihowā."
19 Heoi, ka tono tāngata a Haora ki a Hehe, hei mea, "Tēnā a Rāwiri, tāu tama i ngā hipi nā, tonoa mai ki ahau." 20 Nā, ka mau a Hehe ki tētahi kāihe, he taro te pīkaunga, me tētahi ipu wāina, me tētahi kūao koati, ā, ungā ana kia kawea e tāna tama, e Rāwiri, ki a Haora.
21 Nā, ka tae a Rāwiri ki a Haora, ā, tū ana i tōna aroaro. Ā, nui atu te aroha o tērā ki a ia; meinga ana ia e ia hei kaimau patu māna. 22 Nā, ka tono tāngata a Haora ki a Hehe hei mea atu ki a ia, "Tukua a Rāwiri kia tū i tōku aroaro; kua manakohia hoki ia e ahau."
23 Ā, i ngā wā i puta mai ai te wairua kino i te Atua ki a Haora, ka mau a Rāwiri ki te hāpa, ka whakatangi ki tōna ringa. Heoi, ka tā te manawa o Haora, ā, ka mārie, ā, mahue ake ia i te wairua kino.
Saül rejeté. David oint par Samuel
1 L’Éternel dit à Samuel: Quand cesseras-tu de pleurer sur Saül? Je l’ai rejeté, afin qu’il ne règne plus sur Israël. Remplis ta corne d’huile, et va; je t’enverrai chez Isaï, Bethléhémite, car j’ai vu parmi ses fils celui que je désire pour roi. 2 Samuel dit: Comment irai-je? Saül l’apprendra, et il me tuera. Et l’Éternel dit: Tu emmèneras avec toi une génisse, et tu diras: Je viens pour offrir un sacrifice à l’Éternel. 3 Tu inviteras Isaï au sacrifice; je te ferai connaître ce que tu dois faire, et tu oindras pour moi celui que je te dirai. 4 Samuel fit ce que l’Éternel avait dit, et il alla à Bethléhem. Les anciens de la ville accoururent effrayés au-devant de lui et dirent: Ton arrivée annonce-t-elle quelque chose d’heureux? 5 Il répondit: Oui; je viens pour offrir un sacrifice à l’Éternel. Sanctifiez-vous, et venez avec moi au sacrifice. Il fit aussi sanctifier Isaï et ses fils, et il les invita au sacrifice. 6 Lorsqu’ils entrèrent, il se dit, en voyant Éliab: Certainement, l’oint de l’Éternel est ici devant lui. 7 Et l’Éternel dit à Samuel: Ne prends point garde à son apparence et à la hauteur de sa taille, car je l’ai rejeté. L’Éternel ne considère pas ce que l’homme considère; l’homme regarde à ce qui frappe les yeux, mais 1 Ch 28:9.Ps 7:10.Jé 11:20;17:10;20:12.l’Éternel regarde au cœur. 8 Isaï appela Abinadab, et le fit passer devant Samuel; et Samuel dit: L’Éternel n’a pas non plus choisi celui-ci. 9 Isaï fit passer Schamma; et Samuel dit: L’Éternel n’a pas non plus choisi celui-ci. 10 Isaï fit passer ses sept fils devant Samuel; et Samuel dit à Isaï: L’Éternel n’a choisi aucun d’eux. 11 Puis Samuel dit à Isaï: Sont-ce là tous tes fils? Et il répondit: Il reste encore le plus jeune, mais 2 S 7:8.Ps 78:70.il fait paître les brebis. Alors Samuel dit à Isaï: Envoie-le chercher, car nous ne nous placerons pas avant qu’il ne soit venu ici. 12 Isaï l’envoya chercher. Or il était blond, avec de beaux yeux et une belle figure. L’Éternel dit à Samuel: Lève-toi, oins-le, car c’est lui! 13 Ps 89:21.Samuel prit la corne d’huile, et l’oignit au milieu de ses frères. Ac 7:46;13:22.L’esprit de l’Éternel saisit David, à partir de ce jour et dans la suite. Samuel se leva, et s’en alla à Rama.
Saül et le mauvais esprit. David au service de Saül
14 L’esprit de l’Éternel se retira de Saül, qui fut agité par un mauvais esprit venant de l’Éternel. 15 Les serviteurs de Saül lui dirent: Voici, un mauvais esprit de Dieu t’agite. 16 Que notre seigneur parle! Tes serviteurs sont devant toi. Ils chercheront un homme qui sache jouer de la harpe; et, quand le mauvais esprit de Dieu sera sur toi, il jouera de sa main, et tu seras soulagé. 17 Saül répondit à ses serviteurs: Trouvez-moi donc un homme qui joue bien, et amenez-le-moi. 18 L’un des serviteurs prit la parole, et dit: Voici, j’ai vu un fils d’Isaï, Bethléhémite, qui sait jouer; c’est aussi un homme fort et vaillant, un guerrier, parlant bien et d’une belle figure, et l’Éternel est avec lui. 19 Saül envoya des messagers à Isaï, pour lui dire: Envoie-moi David, ton fils, qui est avec les brebis. 20 Isaï prit un âne, qu’il chargea de pain, d’une outre de vin et d’un chevreau, et il envoya ces choses à Saül par David, son fils. 21 David arriva auprès de Saül, et se présenta devant lui; il plut beaucoup à Saül, et il fut désigné pour porter ses armes. 22 Saül fit dire à Isaï: Je te prie de laisser David à mon service, car il a trouvé grâce à mes yeux. 23 Et lorsque l’esprit de Dieu était sur Saül, David prenait la harpe et jouait de sa main; Saül respirait alors plus à l’aise et se trouvait soulagé, et le mauvais esprit se retirait de lui.