Pular para o conteúdo
Publicidade

1 Samuel 15

LSG

Te Pakanga ki ngā Amareki

1 , ka mea a Hamuera ki a Haora, "I tonoa mai ahau e Ihowā ki te whakawahi i a koe hei kīngi tāna iwi Īharaira; , whakarongo mai ki te reo o ngā kupu a Ihowā. 2 Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano: E whakaaro ana ahau ki Amareke i mea ai ki a Īharaira, ki tāna whanganga i a ia i te ara i tōna haerenga mai i Īhipa. 3 , tīkina, patua a Amareke, whakangaromia rawatia ā rātou mea katoa, kaua hoki rātou e tohungia; engari whakamatea ngātahitia te tāne me te wahine te pōtiki me te mea ngote ū, te kau me te hipi, te kāmera me te kāihe."

4 , ka huihuia te iwi e Haora, ā, taua ana e ia ki Teraimi, e rua rau mano, he hunga haere i raro, me ngā tāngata hoki o Hūrā, kotahi tekau mano. 5 , ko te haerenga atu o Haora ki te o Amareke, ā, whakatakoto pehipehi ana i roto i te awaawa. 6 I mea hoki a Haora ki ngā Keni, "Whakatika, mawehe atu, haere ki raro i roto i ngā Amareki, kei hunā tahitia koe e ahau me rātou; i puta hoki koutou atawhai ki ngā tamariki katoa a Īharaira i rātou haerenga mai i Īhipa." Heoi, ka mawehe ngā Keni i roto i a Amareki.

7 , tukitukia ana e Haora ngā Amareki i Hāwira atu ā tae noa koe ki Huru, ki te ritenga atu o Īhipa. 8 Hopukia oratia ana hoki e ia a Akaka kīngi o Amareke, ko te iwi katoa hoki i whakangaromia rawatia e ia ki te mata o te hoari. 9 Otiia i tohungia e Haora rātou ko te iwi a Akaka, me ngā mea papai o ngā hipi, o ngā kau, o ngā mea mōmona hoki, me ngā reme, me ngā mea pai katoa, kīhai hoki i aro ki te whakangaro i a rātou; engari ngā mea e whakaparahakotia ana, e rukea ana, ko ēnā a rātou i whakangaro ai.

Ka Whakaparahako a Haora e Ihowā

10 Kātahi ka puta te kupu a Ihowā ki a Hamuera, ka mea: 11 "Kua puta ōku whakaaro i meinga ai e ahau a Haora hei kīngi; kua hoki atu hoki ia i te whai i ahau, ā, kīhai hoki i whakamana i āku kupu." , ka oho te riri i a Hamuera; ā, pau katoa taua i a ia e tangi ana ki a Ihowā.

12 , ka maranga wawe a Hamuera i te ata ki te whakatau i a Haora; ā, ka kōrerotia ki a Hamuera, ka meatia, "I tae mai a Haora ki Karamere, , whakatūria ana e ia he tohu māna, ā, haere āwhio atu ana, kua pahemo atu, kua riro ki raro, ki Kirikara."

13 , ka tae atu a Hamuera ki a Haora, ā, ka mea a Haora ki a ia, "Kia manaakitia koe e Ihowā, kua whakamanā e ahau te kupu a Ihowā."

14 , ka mea a Hamuera, "He aha koia tēnei tangi o ngā hipi i roto nei i ōku taringa, me te tangi o ngā kau e rongo nei ahau?"

15 Anō ko Haora, "He mea mau mai e rātou i ngā Amareki; i tohungia hoki e te iwi ngā mea papai o ngā hipi, o ngā kau, hei mea patunga tapu ki a Ihowā, ki tōu Atua; ā, ko te toenga, whakangaromia iho e mātou."

16 Kātahi ka mea a Hamuera ki a Haora, "Kāti! Kia kōrerotia e ahau ki a koe Ihowā i mea ai ki ahau i tēnei ."

Anō ko tērā, "Kōrero."

17 Ā, ka mea a Hamuera, "I a koe e iti ana ki tōu whakaaro, kīhai ianei koe i meinga hei upoko ngā iwi o Īharaira, i whakawahia e Ihowā hei kīngi Īharaira? 18 , ka tono a Ihowā i a koe kia haere, ka mea, Tīkina, whakangaromia te hunga hara, ngā Amareki, whawhai hoki ki a rātou ā poto noa rātou.19 He aha koe whakarongo ai ki te reo o Ihowā, i aurara atu ai ki ngā taonga parakete, i mahi ai i te kino i te tirohanga a Ihowā?"

20 , ka mea a Haora ki a Hamuera, "Inā, i whakarongo anō ahau ki te reo o Ihowā, i haere i te ara i tonoa ai ahau e Ihowā, kua kawea mai anō hoki e ahau a Akaka kīngi o Amareke; ko ngā Amareki anō hoki, whakangaromia iho e ahau. 21 te iwi hoki i tango ētahi o ngā taonga, o ngā hipi, o ngā kau, ngā mea tino papai o ngā mea e whakangaromia ana hei mea patunga tapu ki a Ihowā, ki tōu Atua, ki Kirikara."

22 Anō ko Hamuera:

"Ki Ihowā, he pērā rānei te āhuareka

o ngā tahunga tinana, o ngā patunga tapu,

me te whakarongo ki te reo o Ihowā?

Nanā, pai atu te whakarongo i te patunga tapu,

te ngākau mahara i te ngako o ngā hipi toa.

23 Rite tonu hoki te tutū ki te hara mākutu;

te whakatuturi ki te kino, ki te karakia whakapakoko.

He whakaparahako nāu ki te kupu a Ihowā,

ka whakaparahako hoki ia ki a koe hei kīngi."

24 , ka a Haora ki a Hamuera, "Kua hara ahau, i ahau i takahi nei i te kupu a Ihowā, i āu kupu anō hoki; i wehi hoki ahau i te iwi, i whakarongo ki rātou reo. 25 Tēnā , whakarērea noatia iho tōku hara, kia hoki atu tāua, kia koropiko ai ahau ki a Ihowā."

26 Anō ko Hamuera ki a Haora, "E kore ahau e hoki tahi tāua; he mea hoki kua whakaparahako koe ki te kupu a Ihowā, ā, kua whakaparahako a Ihowā ki a koe hei kīngi Īharaira."

27 Ā, i te tahuritanga o Hamuera ki te haere, ka mau tērā ki te pito o tōna kākahu, ā, kua pakaru. 28 , ka mea a Hamuera ki a ia, "Kua haea mai e Ihowā ināianei tōu kīngitanga i roto i a Īharaira, kua hoatu ki tōu hoa e pai atu ana i a koe. 29 E kore anō hoki te Kaha o Īharaira e teka; e kore anō hoki e puta ōna whakaaro; te mea ehara ia i te tangata e puta ai ōna whakaaro."

30 Anō ko tērā, "Kua hara ahau; otiia whakahōnoretia ahau āianei i te aroaro o ngā kaumātua o tōku iwi, i te aroaro o Īharaira, kia hoki tahi tāua, kia koropiko ai ahau ki a Ihowā, ki tōu Atua." 31 Heoi, hoki ana a Hamuera i muri i a Haora, ā, karakia ana a Haora ki a Ihowā.

32 Kātahi a Hamuera ka mea, "Kawea mai ki ahau a Akaka kīngi o Amareke."

, ka āta hīkoi a Akaka ki a ia. Ā, ka mea a Akaka, "He pono kua pahemo te ngau kino a te mate."

33 Anō ko Hamuera,

"tāu hoari i kore ai ngā uri o ngā wāhine,

ka pēnā anō tōu whaea te urikore i roto i ngā wāhine."

, hāua iho a Akaka e Hamuera i te aroaro o Ihowā i Kirikara.

34 Kātahi ka haere a Hamuera ki Rama; ko Haora ia i haere ki runga ki tōna whare, ki Kipea o Haora. 35 Kīhai hoki a Haora i tirotirohia e Hamuera i muri iho ā taea noatia te i mate ai ia; heoi tangihia ana a Haora e Hamuera. I puta anō hoki ngā whakaaro o Ihowā i meinga ai e ia a Haora hei kīngi Īharaira.

Guerre avec les Amalécites

1 Samuel dit à Saül: C’est moi que l’Éternel a envoyé pour t’oindre roi sur son peuple, sur Israël: écoute donc ce que dit l’Éternel. 2 Ainsi parle l’Éternel des armées: Ex 17:8,14.De 25:17.Je me souviens de ce qu’Amalek fit à Israël, lorsqu’il lui ferma le chemin à sa sortie d’Égypte. 3 Va maintenant, frappe Amalek, et dévouez par interdit tout ce qui lui appartient; tu ne l’épargneras point, et tu feras mourir hommes et femmes, enfants et nourrissons, bœufs et brebis, chameaux et ânes. 4 Saül convoqua le peuple, et en fit la revue à Thelaïm: il y avait deux cent mille hommes de pied, et dix mille hommes de Juda. 5 Saül marcha jusqu’à la ville d’Amalek, et mit une embuscade dans la vallée. 6 Il dit aux Jg 1:16.Kéniens: Allez, retirez-vous, sortez du milieu d’Amalek, afin que je ne vous fasse pas périr avec lui; Ex 18:10,19.No 10:29.car vous avez eu de la bonté pour tous les enfants d’Israël, lorsqu’ils montèrent d’Égypte. Et les Kéniens se retirèrent du milieu d’Amalek. 7 Saül battit Amalek depuis Havila jusqu’à Schur, qui est en face de l’Égypte. 8 Il prit vivant No 24:7.Agag, roi d’Amalek, et il dévoua par interdit tout le peuple en le passant au fil de l’épée. 9 Mais Saül et le peuple épargnèrent Agag, et les meilleures brebis, les meilleurs bœufs, les meilleures bêtes de la seconde portée, les agneaux gras, et tout ce qu’il y avait de bon; ils ne voulurent pas le dévouer par interdit, et ils dévouèrent seulement tout ce qui était méprisable et chétif.

Désobéissance de Saül

10 L’Éternel adressa la parole à Samuel, et lui dit: 11 Je me repens d’avoir établi Saül pour roi, car il se détourne de moi et il n’observe point mes paroles. Samuel fut irrité, et il cria à l’Éternel toute la nuit. 12 Il se leva de bon matin, pour aller au-devant de Saül. Et on vint lui dire: Saül est allé à Carmel, et voici, il s’est érigé un monument; puis il s’en est retourné, et, passant plus loin, il est descendu à Guilgal. 13 Samuel se rendit auprès de Saül, et Saül lui dit: Sois béni de l’Éternel! J’ai observé la parole de l’Éternel. 14 Samuel dit: Qu’est-ce donc que ce bêlement de brebis qui parvient à mes oreilles, et ce mugissement de bœufs que j’entends? 15 Saül répondit: Ils les ont amenés de chez les Amalécites, parce que le peuple a épargné les meilleures brebis et les meilleurs bœufs, afin de les sacrifier à l’Éternel, ton Dieu; et le reste, nous l’avons dévoué par interdit. 16 Samuel dit à Saül: Arrête, et je te déclarerai ce que l’Éternel m’a dit cette nuit. Et Saül lui dit: Parle! 17 Samuel dit: Lorsque tu étais petit à tes yeux, n’es-tu pas devenu le chef des tribus d’Israël, et l’Éternel ne t’a-t-il pas oint pour que tu sois roi sur Israël? 18 L’Éternel t’avait fait partir, en disant: Va, et dévoue par interdit ces pécheurs, les Amalécites; tu leur feras la guerre jusqu’à ce que tu les aies exterminés. 19 Pourquoi n’as-tu pas écouté la voix de l’Éternel? Pourquoi t’es-tu jeté sur le butin, et as-tu fait ce qui est mal aux yeux de l’Éternel? 20 Saül répondit à Samuel: J’ai bien écouté la voix de l’Éternel, et j’ai suivi le chemin par lequel m’envoyait l’Éternel. J’ai amené Agag, roi d’Amalek, et j’ai dévoué par interdit les Amalécites; 21 mais le peuple a pris sur le butin des brebis et des bœufs, comme prémices de ce qui devait être dévoué, afin de les sacrifier à l’Éternel, ton Dieu, à Guilgal. 22 Samuel dit: L’Éternel trouve-t-il du plaisir dans les holocaustes et les sacrifices, comme dans Ec 4:17.Os 6:6.Mt 9:13;12:7.l’obéissance à la voix de l’Éternel? Voici, l’obéissance vaut mieux que les sacrifices, et l’observation de sa parole vaut mieux que la graisse des béliers. 23 Car la désobéissance est aussi coupable que la divination, et la résistance ne l’est pas moins que l’idolâtrie et les théraphim. Puisque tu as rejeté la parole de l’Éternel, il te rejette aussi comme roi. 24 Alors Saül dit à Samuel: J’ai péché, car j’ai transgressé l’ordre de l’Éternel, et je n’ai pas obéi à tes paroles; je craignais le peuple, et j’ai écouté sa voix. 25 Maintenant, je te prie, pardonne mon péché, reviens avec moi, et je me prosternerai devant l’Éternel. 26 Samuel dit à Saül: Je ne retournerai point avec toi; car tu as rejeté la parole de l’Éternel, et l’Éternel te rejette, afin que tu ne sois plus roi sur Israël. 27 Et comme Samuel se tournait pour s’en aller, Saül le saisit par le pan de son manteau, qui se déchira. 28 Samuel lui dit: L’Éternel déchire aujourd’hui de dessus toi la royauté d’Israël, et il la donne à un autre, qui est meilleur que toi. 29 Celui qui est la force d’Israël ne ment point et ne se repent point, car il n’est pas un homme pour se repentir. 30 Saül dit encore: J’ai péché! Maintenant, je te prie, honore-moi en présence des anciens de mon peuple et en présence d’Israël; reviens avec moi, et je me prosternerai devant l’Éternel, ton Dieu. 31 Samuel retourna et suivit Saül, et Saül se prosterna devant l’Éternel. 32 Puis Samuel dit: Amenez-moi Agag, roi d’Amalek. Et Agag s’avança vers lui d’un air joyeux; il disait: Certainement, l’amertume de la mort est passée. 33 Samuel dit: De même que ton épée a privé des femmes de leurs enfants, ainsi ta mère entre les femmes sera privée d’un fils. Et Samuel mit Agag en pièces devant l’Éternel, à Guilgal. 34 Samuel partit pour Rama, et Saül monta dans sa maison à Guibea de Saül. 35 Samuel n’alla plus voir Saül jusqu’au jour de sa mort; car Samuel pleurait sur Saül, parce que l’Éternel se repentait d’avoir établi Saül roi d’Israël.

Veja também