I Whakaari ki a Āperahama rāua ko Hara he Tama
1 Ā, ka puta anō a Ihowā ki a ia i ngā oki o Mamere, i a ia e noho ana i te kūwaha o te tēneti i te tīkākātanga o te rā. 2 Ā, ka anga ake ōna kanohi, ka titiro, nā, ko ngā tāngata tokotoru e tū ana i tōna taha. Ā, nō tōna kitenga atu, ka rere atu ia i te kūwaha o te tēneti ki te whakatau i a rātou, ā, ka piko ki te whenua.
3 Ka mea, "E tōku Ariki, ki te mea he pai tōku ki tāu titiro, kaua rā e kapea tāu pononga. 4 Kia tīkina koa tētahi wai, ka horoi i ō koutou waewae, ā, ka okioki koutou i raro i te rākau. 5 Ā, māku e tiki tētahi wāhi taro hei oranga mō ō koutou ngākau; hei muri rā ka haere ai koutou. He mea hoki kua tae mai nei koutou ki tā koutou pononga."
Ā, ka mea rātou, "Pēnātia me tāu i kī nā."
6 Nā, ka hohoro a Āperahama ki te tēneti ki a Hara, ā, ka mea, "Kia hohoro te pokepoke i tētahi parāoa pai, kia toru ngā mēhua, ka hanga i ētahi keke."
7 Nā, ka rere a Āperahama ki te kāhui, ā, hopukia ana e ia tētahi kūao kau, he kiri ngāwari, he mea pai, ā, hoatu ana e ia ki tētahi taitamariki; ā, hohoro ana ia te taka i taua mea. 8 Nā, ka tīkina e ia he pata, he waiū, me te kūao i raweketia e ia, ā, whakatakotoria ana ki tō rātou aroaro; me te tū anō ia i tō rātou taha i raro i te rākau, ā, ka kai rātou.
9 Nā, ka mea rātou ki a ia, "Kei hea a Hara, tāu wahine?"
Ā, ka mea ia, "Arā, kei te tēneti."
10 Nā, ka mea ia, "He pono ka hoki mai anō ahau ki a koe ā te huringa mai anō o te wā; ā, ka whai tama tāu wahine, a Hara."
Nā, ka rongo atu a Hara i te kūwaha o te tēneti, i muri i a ia. 11 Nā, kua koroheke rawa a Āperahama rāua ko Hara, kua maha ō rāua rā; kua mutu a Hara te pērā me ētahi wāhine. 12 Nā, ka kata a Hara i roto i a ia, ka mea, "Ka rūruhitia nei ahau, ā tērā rānei ahau e whai koa, he koroheke nei anō hoki tōku ariki?"
13 Nā, ka mea a Ihowā ki a Āperahama, "He aha a Hara i kata ai, i mea ai, ‘He pono, ka whānau tamariki rānei ahau, he rūruhi nei hoki ahau?’ 14 He pakeke rawa rānei tētahi mea ki a Ihowā? Kei te tāima i whakaritea, kei te hurihanga mai o te wā, ka hoki mai ahau ki a koe, ā, ka whai tamaiti a Hara."
15 Nā, ka whakawareware a Hara, ka mea, "Kīhai ahau i kata"; i wehi hoki ia.
Ā, ka mea ia, "Kāhore; i kata tonu koe."
I Īnoi a Āperahama mō Horoma
16 Nā, ka whakatika atu ngā tāngata rā i reira, ā, ka titiro ki te ritenga mai o Horoma; i haere anō a Āperahama i a rātou, ki te tuku i a rātou kia haere. 17 Ā, ka mea a Ihowā, "Me huna rānei e ahau i a Āperahama tāku e mea ai. 18 Ka meinga nei hoki a Āperahama hei iwi nui, hei iwi kaha, ā, māna ka manaakitia ai ngā iwi katoa o te ao? 19 E mōhio ana hoki ahau ki a ia, hei mea kia whakahaua iho ai e ia āna tama, me tōna whare, i muri i a ia, ā, kia whakaritea e rātou te ara o Ihowā, ka mahi hoki i te tika, i te whakawā; ā, kia kawea mai ai e Ihowā ki runga ki a Āperahama ngā mea katoa i kōrerotia e ia mōna."
20 Nā, ka mea a Ihowā, "I te mea he nui te karanga o Horoma, o Komora, he taimaha rawa hoki ō rāua kino; 21 me haere tēnei ahau kia kite he mea rite rānei tā rāua mahi ki tōna karanga kua tae ake nei ki ahau; ā, ki te kāhore, ka mōhio ahau."
22 Nā, ka tahuri ngā tāngata rā i reira, ā, ka ahu ki Horoma; ko Āperahama ia i tū tonu i te aroaro o te Atua. 23 Nā, ka whakatata a Āperahama, ka mea, "Ka whakangaromia anō hoki e koe te tangata tika rāua ko te tangata kino? 24 Ākuanei pea e rima tekau ngā tāngata tika i roto i te pā; ka whakangaromia rānei e koe, e kore rānei koe e tohu i taua wāhi mō ngā tāngata tika e rima tekau i roto? 25 Kaua rā tēnā e waiho hei tikanga mō tāu mahi, te whakamate ngātahi i te tangata tika rāua ko te tangata kino. Pēnei ka rite te tangata tika ki te tangata kino; kaua rā koe e pērā. E kore rānei e tika te mahi a te Kaiwhakawā o te whenua katoa?"
26 Nā, ka mea a Ihowā, "Ki te kitea e ahau i Horoma e rima tekau ngā tāngata tika i roto i te pā, ka tohungia e ahau tēnā wāhi katoa, ka whakaaro hoki ki a rātou."
27 Nā, ka whakahoki a Āperahama, ka mea, "Nā, kua tīmata nei ahau te kōrero ki te Ariki; he puehu nei ahau, he pungarehu. 28 Tērā pea e kore te tokorima o te rima tekau o ngā tāngata tika ka kore te tokorima, e whakangaro rānei koe i te pā katoa?"
Ka mea ia, "E kore e whakangaromia e ahau ki te mea ka kitea e ahau i reira ngā tāngata e whā tekau mā rima."
29 Nā, ka kōrero atu anō ia ki a ia, ka mea, "Tērā pea e kitea e whā tekau kei reira."
Ka mea ia, "Ka whakaaro ahau ki te whā tekau, ā, e kore e meatia e ahau."
30 Anō rā ko ia, "Kaua rā e riri te Ariki, ā, ka kōrero ahau. Tērā pea e kitea e toru tekau kei reira." Ka mea ia, "E kore e meatia e ahau, ki te kitea e ahau e toru tekau kei reira."
31 Ā, ka mea ia, "Nā, kua whakapakari nei ahau ki te kōrero ki te Ariki. Tērā pea e kitea e rua tekau kei reira."
Ka mea ia, "Ka whakaaro ahau ki ngā tekau e rua, ā, e kore e whakangaromia e ahau."
32 Nā, ka mea ia, "Kaua e riri te Ariki ki te kōrero ahau, heoi anō ko tēnei kōrerotanga. Tērā pea e kitea kotahi tekau kei reira."
Ka mea ia, "Ka whakaaro ahau ki te tekau kotahi, ā, e kore e whakangaromia e ahau."
33 Nā, ka haere a Ihowā i te mutunga o tāna kōrero ki a Āperahama; ā, hoki ana a Āperahama ki tōna wāhi.
Intercession d’Abraham en faveur de Sodome
1 L’Éternel lui apparut parmi les chênes de Mamré, comme il était assis à l’entrée de sa tente, pendant la chaleur du jour. 2 Il leva les yeux, et regarda: et voici, trois hommes étaient debout près de lui. Quand il les vit, Hé 13:2.il courut au-devant d’eux, depuis l’entrée de sa tente, et se prosterna en terre. 3 Et il dit: Seigneur, si j’ai trouvé grâce à tes yeux, ne passe point, je te prie, loin de ton serviteur. 4 Permettez qu’on apporte un peu d’eau, pour vous laver les pieds; et reposez-vous sous cet arbre. 5 J’irai prendre un morceau de pain, pour fortifier votre cœur; après quoi, vous continuerez votre route; car c’est pour cela que vous passez près de votre serviteur. Ils répondirent: Fais comme tu l’as dit. 6 Abraham alla promptement dans sa tente vers Sara, et il dit: Vite, trois mesures de fleur de farine, pétris, et fais des gâteaux. 7 Et Abraham courut à son troupeau, prit un veau tendre et bon, et le donna à un serviteur, qui se hâta de l’apprêter. 8 Il prit encore de la crème et du lait, avec le veau qu’on avait apprêté, et il les mit devant eux. Il se tint lui-même à leurs côtés, sous l’arbre. Et ils mangèrent. 9 Alors ils lui dirent: Où est Sara, ta femme? Il répondit: Elle est là, dans la tente. 10 L’un d’entre eux dit: Ge 17:19,21;21:2.Je reviendrai vers toi à cette même époque; et voici, Sara, ta femme, aura un fils. Sara écoutait à l’entrée de la tente, qui était derrière lui. 11 Abraham et Sara étaient Ge 17:17.Ro 4:19.Hé 11:11.vieux, avancés en âge: et Sara ne pouvait plus espérer avoir des enfants. 12 Elle rit en elle-même, en disant: Maintenant que je suis vieille, aurais-je encore des désirs? Jg 19:26.1 Pi 3:6.Mon seigneur aussi est vieux. 13 L’Éternel dit à Abraham: Pourquoi donc Sara a-t-elle ri, en disant: Est-ce que vraiment j’aurais un enfant, moi qui suis vieille? 14 Mt 19:26.Lu 1:37.Y a-t-il rien qui soit étonnant de la part de l’Éternel? Au temps fixé je reviendrai vers toi, à cette même époque; et Sara aura un fils. 15 Sara mentit, en disant: Je n’ai pas ri. Car elle eut peur. Mais il dit: Au contraire, tu as ri.
16 Ces hommes se levèrent pour partir, et ils regardèrent du côté de Sodome. Abraham alla avec eux, pour les accompagner. 17 Alors l’Éternel dit: Am 3:7.Cacherai-je à Abraham ce que je vais faire?… 18 Abraham deviendra certainement une nation grande et puissante, et Ge 12:3;22:18;26:4.Ac 3:25.Ga 3:8.en lui seront bénies toutes les nations de la terre. 19 Car je l’ai choisi, afin qu’il ordonne à ses fils et à sa maison après lui de garder la voie de l’Éternel, en pratiquant la droiture et la justice, et qu’ainsi l’Éternel accomplisse en faveur d’Abraham les promesses qu’il lui a faites… 20 Et l’Éternel dit: Le cri contre Sodome et Gomorrhe s’est accru, et leur péché est énorme. 21 C’est pourquoi je vais descendre, et je verrai s’ils ont agi entièrement selon le bruit venu jusqu’à moi; et si cela n’est pas, je le saurai. 22 Les hommes s’éloignèrent, et allèrent vers Sodome. Mais Abraham se tint encore en présence de l’Éternel. 23 Abraham s’approcha, et dit: Feras-tu aussi périr le juste avec le méchant? 24 Peut-être y a-t-il cinquante justes au milieu de la ville: les feras-tu périr aussi, et ne pardonneras-tu pas à la ville à cause des cinquante justes qui sont au milieu d’elle? 25 Faire mourir le juste avec le méchant, en sorte qu’il en soit du juste comme du méchant, loin de toi cette manière d’agir! Loin de toi! Ro 3:6.Celui qui juge toute la terre n’exercera-t-il pas la justice? 26 Et l’Éternel dit: Si je trouve dans Sodome cinquante justes au milieu de la ville, je pardonnerai à toute la ville, à cause d’eux. 27 Abraham reprit, et dit: Voici, j’ai osé parler au Seigneur, moi qui ne suis que poudre et cendre. 28 Peut-être des cinquante justes en manquera-t-il cinq: pour cinq, détruiras-tu toute la ville? Et l’Éternel dit: Je ne la détruirai point, si j’y trouve quarante-cinq justes. 29 Abraham continua de lui parler, et dit: Peut-être s’y trouvera-t-il quarante justes. Et l’Éternel dit: Je ne ferai rien, à cause de ces quarante. 30 Abraham dit: Que le Seigneur ne s’irrite point, et je parlerai. Peut-être s’y trouvera-t-il trente justes. Et l’Éternel dit: Je ne ferai rien, si j’y trouve trente justes. 31 Abraham dit: Voici, j’ai osé parler au Seigneur. Peut-être s’y trouvera-t-il vingt justes. Et l’Éternel dit: Je ne la détruirai point, à cause de ces vingt. 32 Abraham dit: Que le Seigneur ne s’irrite point, et je ne parlerai plus que cette fois. Peut-être s’y trouvera-t-il dix justes. Et l’Éternel dit: Je ne la détruirai point, à cause de ces dix justes. 33 L’Éternel s’en alla lorsqu’il eut achevé de parler à Abraham. Et Abraham retourna dans sa demeure.