1 Job vastasi ja sanoi:3 Kärsikää minua, että saan puhua. Kun olen puhunut, pilkatkaa sitten.4 Ihmisiäkö vastaan minä valitan? Tahi kuinka en kävisi kärsimättömäksi?5 Kääntykää minuun, niin tyrmistytte ja panette kätenne suullenne.6 Kun käyn ajattelemaan, niin kauhistun, ja vavistus valtaa ruumiini:7 Miksi jumalattomat saavat elää, vanheta, jopa voimassa vahvistua?8 Heidän sukunsa on vankkana heidän edessään, heidän jälkeläisensä heidän silmäinsä alla.9 Heidän kotinsa ovat rauhassa, kauhuista kaukana; ei satu heihin Jumalan vitsa.10 Hänen sonninsa polkee eikä turhaan, hänen lehmänsä poikii eikä kesken.11 Poikansa he laskevat ulos niinkuin lammaslauman, heidän lapsensa hyppelevät leikiten.12 He virittävät laulujaan vaskirummun ja kanteleen kaikuessa ja iloitsevat huilun soidessa.13 He viettävät päivänsä onnessa, mutta äkkiä heidät säikähytetään alas tuonelaan.14 Ja kuitenkin he sanoivat Jumalalle: 'Mene pois meidän luotamme, sinun teistäsi emme tahdo tietää.15 Mikä on Kaikkivaltias, että häntä palvelisimme? Ja mitä hyötyä meillä on siitä, että häntä rukoilemme?'16 Katso, heidän onnensa ei ole heidän omassa kädessänsä. Jumalattomain neuvo olkoon minusta kaukana.17 Kuinkapa usein jumalattomain lamppu sammuu ja heidät yllättää heidän turmionsa? Kuinkapa usein hän jakelee arpaosat vihassansa?18 Ovatko he niinkuin tuulen vietävät oljet, niinkuin akanat, jotka tuulispää tempaa mukaansa?19 Jumala muka säästää hänen lapsilleen hänen onnettomuutensa. Kostakoon hän hänelle itselleen, niin että hän sen tuntee.20 Nähköön hän perikatonsa omin silmin, juokoon itse Kaikkivaltiaan vihan.21 Sillä mitä hän välittää perheestänsä, jälkeensä jäävistä, kun hänen kuukausiensa luku on täysi!22 Onko opetettava ymmärrystä Jumalalle, hänelle, joka taivaallisetkin tuomitsee?23 Toinen kuolee täydessä onnessansa, kaikessa rauhassa ja levossa;24 hänen astiansa ovat maitoa täynnä, ja hänen luunsa juotetaan ytimellä.25 Toinen kuolee katkeralla mielellä, saamatta onnea maistaa.26 Yhdessä he panevat maata multaan, ja madot peittävät heidät.27 Katso, minä tunnen teidän ajatuksenne ja juonet, joilla mielitte sortaa minut.28 Kun sanotte: 'Missä on nyt mahtimiehen talo, missä maja, jossa jumalattomat asuivat?'29 niin ettekö ole kysyneet maita kulkeneilta? Ette voi kieltää, mitä he ovat todeksi nähneet,30 että paha säästetään onnettomuuden päivältä, vihan päivältä hänet saatetaan suojaan.31 Kuka puhuu hänelle vasten kasvoja hänen vaelluksestaan, kuka kostaa hänelle, mitä hän on tehnyt?32 Hänet saatetaan kalmistoon, ja hänen hautakumpuansa vaalitaan.33 Kepeät ovat hänelle laakson turpeet. Kaikki ihmiset seuraavat hänen jäljessänsä, niinkuin epälukuiset ovat kulkeneet hänen edellänsä.

1 Iov a luat cuvîntul şi a zis:2 ,,Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.3 Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.4 Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?5 Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.6 Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:7 Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?8 Sămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.9 În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.10 Taurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.11 Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.12 Cîntă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.13 Îşi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.14 Şi totuş ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.15 Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?16 Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -17 dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,18 să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?19 Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;20 el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.21 Căci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?22 Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?23 Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,24 cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.25 Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,26 şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.27 Ştiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.28 Voi ziceţi: ,Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`29 Dar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?30 Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.31 Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?32 Este dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.33 Bulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.34 Pentruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``