1 Job vastasi ja sanoi:3 Kuinka oletkaan neuvonut taitamatonta ja ilmituonut paljon ymmärrystä!4 Kenelle oikein olet puheesi pitänyt, ja kenen henki on sinusta käynyt?5 Haamut alhaalla värisevät, vetten ja niiden asukasten alla.6 Paljaana on tuonela hänen edessänsä, eikä ole manalalla peitettä.7 Pohjoisen hän kaarruttaa autiuden ylle, ripustaa maan tyhjyyden päälle.8 Hän sitoo vedet pilviinsä, eivätkä pilvet halkea niiden alla.9 Hän peittää valtaistuimensa näkyvistä, levittää pilvensä sen ylitse.10 Hän on vetänyt piirin vetten pinnalle, siihen missä valo päättyy pimeään.11 Taivaan patsaat huojuvat ja hämmästyvät hänen nuhtelustaan.12 Voimallansa hän kuohutti meren, ja taidollansa hän ruhjoi Rahabin.13 Hänen henkäyksestään kirkastui taivas; hänen kätensä lävisti kiitävän lohikäärmeen.
1 Iov a luat cuvîntul şi a zis:2 ,,Cît de bine ştii tu să vii în ajutorul slăbiciunii! Cum dai tu ajutor braţului fără putere!3 Ce bune sfaturi dai tu celui fără pricepere! Ce belşug de înţelepciune dai tu la iveală!4 Către cine se îndreaptă cuvintele tale? Şi al cui duh vorbeşte prin tine?5 Înaintea lui Dumnezeu tremură umbrele supt ape şi supt locuitorii lor;6 înaintea Lui locuinţa morţilor este goală, adîncul n'are acoperiş.7 El întinde miazănoaptea asupra golului, şi spînzură pămîntul pe nimic.8 Leagă apele în norii Săi, şi norii nu se sparg supt greutatea lor.9 Acopere faţa scaunului Său de domnie, şi Îşi întinde norul peste el.10 A tras o boltă pe faţa apelor, ca hotar între lumină şi întunerec.11 Stîlpii cerului se clatină, şi se înspăimîntă la ameninţarea Lui.12 Prin puterea Lui turbură marea, prin priceperea Lui îi sfarmă furia.13 Suflarea Lui înseninează cerul, mîna Lui străpunge şarpele fugar.14 Şi acestea sînt doar marginile căilor Sale, şi numai adierea lor uşoară ajunge pînă la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine -l va auzi?``