1 E aconteceu, depois destas coisas, que alguém disse a José: Eis que teu pai está enfermo. Então tomou consigo os seus dois filhos, Manassés e Efraim. 2 E alguém participou a Jacó, e disse: Eis que José teu filho vem a ti. E esforçou-se Israel, e assentou-se sobre a cama. 3 E Jacó disse a José: O Deus Todo-Poderoso me apareceu em Luz, na terra de Canaã, e me abençoou. 4 E me disse: Eis que te farei frutificar e multiplicar, e tornar-te-ei uma multidão de povos e darei esta terra à tua descendência depois de ti, em possessão perpétua. 5 Agora, pois, os teus dois filhos, que te nasceram na terra do Egito, antes que eu viesse a ti no Egito, são meus: Efraim e Manassés serão meus, como Rúben e Simeão; 6 Mas a tua geração, que gerarás depois deles, será tua; segundo o nome de seus irmãos serão chamados na sua herança. 7 Vindo, pois, eu de Padã, morreu-me Raquel no caminho, na terra de Canaã, havendo ainda pequena distância para chegar a Efrata; e eu a sepultei ali, no caminho de Efrata, que é Belém.

8 E Israel viu os filhos de José, e disse: Quem são estes?

9 E José disse a seu pai: Eles são meus filhos, que Deus me tem dado aqui. E ele disse: Peço-te, traze-mos aqui, para que os abençoe.

10 Os olhos de Israel, porém, estavam carregados de velhice, já não podia ver; e fê-los chegar a ele, e beijou-os, e abraçou-os.

11 E Israel disse a José: Eu não cuidara ver o teu rosto; e eis que Deus me fez ver também a tua descendência.

12 Então José os tirou dos joelhos de seu pai, e inclinou sua face à terra. 13 E tomou José a ambos, a Efraim na sua mão direita, à esquerda de Israel, e Manassés na sua mão esquerda, à direita de Israel, e fê-los chegar a ele. 14 Mas Israel estendeu a sua mão direita e a pôs sobre a cabeça de Efraim, que era o menor, e a sua esquerda sobre a cabeça de Manassés, dirigindo as suas mãos propositadamente, não obstante Manassés ser o primogênito. 15 E abençoou a José, e disse: O Deus, em cuja presença andaram os meus pais Abraão e Isaque, o Deus que me sustentou, desde que eu nasci até este dia; 16 O anjo que me livrou de todo o mal, abençoe estes rapazes, e seja chamado neles o meu nome, e o nome de meus pais Abraão e Isaque, e multipliquem-se como peixes, em multidão, no meio da terra.

17 Vendo, pois, José que seu pai punha a sua mão direita sobre a cabeça de Efraim, foi mau aos seus olhos; e tomou a mão de seu pai, para a transpor de sobre a cabeça de Efraim à cabeça de Manassés. 18 E José disse a seu pai: Não assim, meu pai, porque este é o primogênito; põe a tua mão direita sobre a sua cabeça.

19 Mas seu pai recusou, e disse: Eu o sei, meu filho, eu o sei; também ele será um povo, e também ele será grande; contudo o seu irmão menor será maior que ele, e a sua descendência será uma multidão de nações.

20 Assim os abençoou naquele dia, dizendo: Em ti abençoará Israel, dizendo: Deus te faça como a Efraim e como a Manassés. E pôs a Efraim diante de Manassés. 21 Depois disse Israel a José: Eis que eu morro, mas Deus será convosco, e vos fará tornar à terra de vossos pais. 22 E eu tenho dado a ti um pedaço da terra a mais do que a teus irmãos, que tomei com a minha espada e com o meu arco, da mão dos amorreus.

1 După aceea, au venit și au spus lui Iosif: „Tatăl tău este bolnav." Și Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai săi, Manase și Efraim. 2 Au dat de știre lui Iacov și i-au spus: „Iată că fiul tău Iosif vine la tine." Și Israel și-a adunat puterile și s-a așezat pe pat. 3 Iacov a zis lui Iosif: „Dumnezeul cel Atotputernic mi S-a arătat la Luz*Cap. 28:13,19;35:6., în țara Canaan, și m-a binecuvântat. 4 El mi-a zis: ‘Te voi face să crești, te voi înmulți și voi face din tine o ceată de popoare; voi da țara aceasta seminței tale după tine, ca s-o stăpânească pentru totdeauna*Cap. 17:8..’ 5 Acum, cei doi fii care ți s-au născut în țara Egiptului, înainte de venirea mea la tine, în Egipt, vor fi ai mei*Cap. 41:50;46:20.Ios. 13:7;14:4.; Efraim și Manase vor fi ai mei, ca și Ruben și Simeon. 6 Dar copiii pe care i-ai născut după ei vor fi ai tăi; ei vor purta numele fraților lor în partea lor de moștenire. 7 La întoarcerea mea din Padan, Rahela*Cap. 35:9,16,19. a murit pe drum lângă mine, în țara Canaan, la o depărtare bunicică de Efrata, și am îngropat-o acolo, pe drumul care duce la Efrata, sau Betleem."

8 Israel s-a uitat la fiii lui Iosif și a zis: „Cine sunt aceștia?" 9 Iosif a răspuns tatălui său: „Sunt*Cap. 33:5. fiii mei pe care mi i-a dat Dumnezeu aici." Israel a zis: „Apropie-i, te rog, de mine, ca să-i binecuvântez*Cap. 27:4.." 10 Ochii*Cap. 27:1. lui Israel erau îngreuiați de bătrânețe, așa că nu mai putea să vadă. Iosif i-a apropiat de el, și Israel i-a sărutat*Cap. 27:27. și i-a îmbrățișat. 11 Israel a zis lui Iosif: „Nu credeam*Cap. 45:26. că am să-ți mai văd fața și iată că Dumnezeu m-a făcut să-ți văd și sămânța." 12 Iosif i-a dat la o parte de lângă genunchii tatălui său și s-a aruncat cu fața la pământ înaintea lui. 13 Apoi Iosif i-a luat pe amândoi, pe Efraim cu mâna dreaptă, la stânga lui Israel, și pe Manase cu mâna stângă, la dreapta lui Israel, și i-a adus aproape de el. 14 Israel și-a întins mâna dreaptă și a pus-o pe capul lui Efraim, care era cel mai tânăr, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase; înadins și-a încrucișat*Vers. 19. mâinile astfel, căci Manase era cel dintâi născut. 15 A binecuvântat*Evr. 11:21. Cap. 17:1; 24:40. pe Iosif și a zis: „Dumnezeul înaintea căruia au umblat părinții mei Avraam și Isaac, Dumnezeul care m-a călăuzit de când m-am născut până în ziua aceasta, 16 Îngerul*Cap. 28:15;31:11,13,24.Ps. 34:22;121:7. care m-a izbăvit de orice rău, să binecuvânteze pe copiii aceștia! Ei să poarte numele*Amos 9:12.Fapte 15:17. meu și numele părinților mei Avraam și Isaac și să se înmulțească foarte mult în mijlocul țării!" 17 Lui Iosif nu i-a venit bine când a văzut că tatăl său își pune*Vers. 14. mâna dreaptă pe capul lui Efraim, de aceea a apucat mâna tatălui său ca s-o ia de pe capul lui Efraim și s-o îndrepte pe al lui Manase. 18 Și Iosif a zis tatălui său: „Nu așa, tată, căci acela este cel întâi născut; pune-ți mâna dreaptă pe capul lui." 19 Tatăl său n-a vrut, ci a zis: „Știu*Vers. 14., fiule, știu; și el va ajunge un popor, și el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic*Num. 1:33,35;2:19,21.Deut. 33:17.Apoc. 7:6,8. va fi mai mare decât el și sămânța lui va ajunge o ceată de neamuri." 20 El i-a binecuvântat în ziua aceea și a zis: „Numele tău îl vor întrebuința israeliții când vor binecuvânta*Rut 4:11,12., zicând: ‘Dumnezeu să Se poarte cu tine cum S-a purtat cu Efraim și cu Manase!’" Și a pus astfel pe Efraim înaintea lui Manase. 21 Israel a zis lui Iosif: „Iată că în curând am să mor! Dar Dumnezeu*Cap. 46:4;50:24. va fi cu voi și vă va aduce înapoi în țara părinților voștri. 22 Îți*Ios. 24:32.1 Cron. 5:2.Ioan 4:5. dau mai mult decât fraților tăi – o parte pe care am luat-o din mâna amoriților*Cap. 15:16;34:28.Ios. 17:14. cu sabia mea și cu arcul meu."