1 Jacó também seguiu o seu caminho, e encontraram-no os anjos de Deus. 2 E Jacó disse, quando os viu: Este é o exército de Deus. E chamou aquele lugar Maanaim.

3 E enviou Jacó mensageiros adiante de si a Esaú, seu irmão, à terra de Seir, território de Edom. 4 E ordenou-lhes, dizendo: Assim direis a meu senhor Esaú: Assim diz Jacó, teu servo: Como peregrino morei com Labão, e me detive lá até agora; 5 E tenho bois e jumentos, ovelhas, e servos e servas; e enviei para o anunciar a meu senhor, para que ache graça em teus olhos.

6 E os mensageiros voltaram a Jacó, dizendo: Fomos a teu irmão Esaú; e também ele vem para encontrar-te, e quatrocentos homens com ele.

7 Então Jacó temeu muito e angustiou-se; e repartiu o povo que com ele estava, e as ovelhas, e as vacas, e os camelos, em dois bandos. 8 Porque dizia: Se Esaú vier a um bando e o ferir, o outro bando escapará.

9 Disse mais Jacó: Deus de meu pai Abraão, e Deus de meu pai Isaque, o Senhor, que me disseste: Torna-te à tua terra, e a tua parentela, e far-te-ei bem; 10 Menor sou eu que todas as beneficências, e que toda a fidelidade que fizeste ao teu servo; porque com meu cajado passei este Jordão, e agora me tornei em dois bandos. 11 Livra-me, peço-te, da mão de meu irmão, da mão de Esaú; porque eu o temo; porventura não venha, e me fira, e a mãe com os filhos. 12 E tu o disseste: Certamente te farei bem, e farei a tua descendência como a areia do mar, que pela multidão não se pode contar.

13 E passou ali aquela noite; e tomou do que lhe veio à sua mão, um presente para seu irmão Esaú: 14 Duzentas cabras e vinte bodes; duzentas ovelhas e vinte carneiros; 15 Trinta camelas de leite com suas crias, quarenta vacas e dez novilhos; vinte jumentas e dez jumentinhos; 16 E deu-os na mão dos seus servos, cada rebanho à parte, e disse a seus servos: Passai adiante de mim e ponde espaço entre rebanho e rebanho.

17 E ordenou ao primeiro, dizendo: Quando Esaú, meu irmão, te encontrar, e te perguntar, dizendo: De quem és, e para onde vais, e de quem são estes diante de ti? 18 Então dirás: São de teu servo Jacó, presente que envia a meu senhor, a Esaú; e eis que ele mesmo vem também atrás de nós.

19 E ordenou também ao segundo, e ao terceiro, e a todos os que vinham atrás dos rebanhos, dizendo: Conforme a esta mesma palavra falareis a Esaú, quando o achardes. 20 E direis também: Eis que o teu servo Jacó vem atrás de nós. Porque dizia: Eu o aplacarei com o presente, que vai adiante de mim, e depois verei a sua face; porventura ele me aceitará.

21 Assim, passou o presente adiante dele; ele, porém, passou aquela noite no arraial.

22 E levantou-se aquela mesma noite, e tomou as suas duas mulheres, e as suas duas servas, e os seus onze filhos, e passou o vau de Jaboque. 23 E tomou-os e fê-los passar o ribeiro; e fez passar tudo o que tinha. 24 Jacó, porém, ficou só; e lutou com ele um homem, até que a alva subiu. 25 E vendo este que não prevalecia contra ele, tocou a juntura de sua coxa, e se deslocou a juntura da coxa de Jacó, lutando com ele. 26 E disse: Deixa-me ir, porque já a alva subiu. Porém ele disse: Não te deixarei ir, se não me abençoares.

27 E disse-lhe: Qual é o teu nome? E ele disse: Jacó.

28 Então disse: Não se chamará mais o teu nome Jacó, mas Israel; pois como príncipe lutaste com Deus e com os homens, e prevaleceste.

29 E Jacó lhe perguntou, e disse: Dá-me, peço-te, a saber o teu nome. E disse: Por que perguntas pelo meu nome? E abençoou-o ali. 30 E chamou Jacó o nome daquele lugar Peniel, porque dizia: Tenho visto a Deus face a face, e a minha alma foi salva.

31 E saiu-lhe o sol, quando passou a Peniel; e manquejava da sua coxa. 32 Por isso os filhos de Israel não comem o nervo encolhido, que está sobre a juntura da coxa, até o dia de hoje; porquanto tocara a juntura da coxa de Jacó no nervo encolhido.

1 Iacov și-a văzut de drum și l-au întâlnit îngerii*Ps. 91:11.Evr. 1:14. lui Dumnezeu. 2 Când i-a văzut, Iacov a zis: „Aceasta este tabăra*Ios. 5:14.Ps. 103:21;148:2.Luca 2:13. lui Dumnezeu!" De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabără îndoită). 3 Iacov a trimis înainte niște soli la fratele său Esau, în țara Seir*Cap. 33:14,16., în ținutul lui*Cap. 36:6-8.Deut. 2:5.Ios. 24:4. Edom. 4 El le-a dat porunca următoare: „Iată*Prov. 15:1. ce să spuneți domnului meu Esau: ‘Așa vorbește robul tău Iacov: «Am locuit la Laban și am rămas la el până acum; 5 am*Cap. 30:43. boi, măgari, oi, robi și roabe și trimit să dea de știre lucrul acesta domnului meu, ca*Cap. 33:8,15. să capăt trecere înaintea ta.»’" 6 Solii s-au întors înapoi la Iacov și au zis: „Ne-am dus la fratele tău Esau, și el vine*Cap. 33:1. înaintea ta cu patru sute de oameni." 7 Iacov s-a înspăimântat*Cap. 35:3. foarte mult și l-a apucat groaza. A împărțit în două tabere oamenii pe care-i avea cu el, oile, boii și cămilele 8 și a zis: „Dacă vine Esau împotriva uneia din tabere și o bate, tabăra care va rămâne va putea să scape."

9 Iacov*Ps. 50:15. a zis: „Dumnezeul*Cap. 28:13. tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu, Doamne, care*Cap. 31:3,13. mi-ai zis: ‘Întoarce-te în țara ta și în locul tău de naștere și voi îngriji ca să-ți meargă bine!’ 10 Eu sunt prea mic pentru toate îndurările*Cap. 24:27. și pentru toată credincioșia pe care ai arătat-o față de robul Tău, căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul*Iov 8:7. meu, și iată că acum fac două tabere. 11 Izbăvește-mă*Ps. 59:1,2., Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină și să mă lovească, pe mine, pe mame*Osea 10:14. și pe copii. 12 Și Tu*Cap. 28:13-15. ai zis: ‘Eu voi îngriji ca să-ți meargă bine și-ți voi face sămânța ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.’"

13 Iacov a petrecut noaptea în locul acela. A luat din ce mai avea cu el și a pus deoparte, ca dar*Cap. 43:11.Prov. 18:16. pentru fratele său Esau: 14 două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci, 15 treizeci de cămile alăptătoare cu mânjii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, douăzeci de măgărițe și zece măgăruși. 16 Le-a dat robilor săi, turmă cu turmă, deosebit, și a poruncit robilor săi: „Treceți înaintea mea și lăsați o depărtare între fiecare turmă." 17 A dat celui dintâi porunca următoare: „Când te va întâlni fratele meu Esau și te va întreba: ‘Al cui ești? Unde te duci? Și a cui este turma aceasta dinaintea ta?’ 18 să răspunzi: ‘A robului tău Iacov; ea este un dar trimis domnului meu Esau, și el însuși vine în urma noastră.’" 19 A dat aceeași poruncă celui de al doilea, celui de al treilea și tuturor celor ce mânau turmele: „Așa să vorbiți domnului meu Esau când îl veți întâlni. 20 Să spuneți: ‘Iată, robul tău Iacov vine și el după noi.’" Căci își zicea el: „Îl voi potoli*Prov. 21:14. cu darul acesta care merge înaintea mea; în urmă îl voi vedea față în față, și poate că mă va primi cu bunăvoință." 21 Astfel, darul a trecut înainte, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea. 22 Tot în noaptea aceea s-a sculat, a luat pe cele două neveste ale lui, pe cele două roabe și pe cei unsprezece copii ai lui și a trecut*Deut. 3:16. vadul Iabocului. 23 I-a luat, i-a trecut pârâul și a trecut tot ce avea.

24 Iacov însă a rămas singur. Atunci, un om s-a luptat*Osea 12:3,4.Efes. 6:12. cu el până în revărsatul zorilor. 25 Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura*Mat. 26:41.2 Cor. 12:7. coapsei, așa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacov, pe când se lupta cu el. 26 Omul acela*Luca 24:28. a zis: „Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile." Dar Iacov a răspuns: „Nu Te*Osea 12:4. voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta." 27 Omul acela i-a zis: „Cum îți este numele?" „Iacov", a răspuns el. 28 Apoi a zis: „Numele*Cap. 35:10.2 Împ. 17:34. tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu), căci ai luptat*Osea 12:3,4. cu Dumnezeu și cu oameni*Cap. 25:31;27:33. și ai fost biruitor." 29 Iacov l-a întrebat: „Spune-mi, Te rog, numele Tău." El a răspuns: „Pentru ce*Jud. 13:18. Îmi ceri numele?" Și l-a binecuvântat acolo. 30 Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Fața lui Dumnezeu); „căci", a zis el, „am*Cap. 16:13.Exod 24:11;33:20.Deut. 5:24.Jud. 6:22;13:22.Is. 6:5. văzut pe Dumnezeu față în față, și totuși am scăpat cu viață". 31 Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacov șchiopăta din coapsă. 32 Iată de ce, până în ziua de azi, israeliții nu mănâncă vâna de la încheietura coapsei, căci Dumnezeu a lovit pe Iacov la încheietura coapsei în vână.