1 Vendo Raquel que não dava filhos a Jacó, teve Raquel inveja de sua irmã, e disse a Jacó: Dá-me filhos, se não morro.
2 Então se acendeu a ira de Jacó contra Raquel, e disse: Estou eu no lugar de Deus, que te impediu o fruto de teu ventre?
3 E ela disse: Eis aqui minha serva Bila; coabita com ela, para que dê à luz sobre meus joelhos, e eu assim receba filhos por ela.
4 Assim lhe deu a Bila, sua serva, por mulher; e Jacó a possuiu. 5 E concebeu Bila, e deu a Jacó um filho. 6 Então disse Raquel: Julgou-me Deus, e também ouviu a minha voz, e me deu um filho; por isso chamou o seu nome Dã.
7 E Bila, serva de Raquel, concebeu outra vez, e deu a Jacó o segundo filho. 8 Então disse Raquel: Com grandes lutas tenho lutado com minha irmã; também venci; e chamou o seu nome Naftali.
9 Vendo, pois, Lia que cessava de ter filhos, tomou também a Zilpa, sua serva, e deu-a a Jacó por mulher. 10 E deu Zilpa, serva de Lia, um filho a Jacó. 11 Então disse Lia: Afortunada! E chamou o seu nome Gade.
12 Depois deu Zilpa, serva de Lia, um segundo filho a Jacó. 13 Então disse Lia: Para minha ventura; porque as filhas me terão por bem-aventurada; e chamou o seu nome Aser.
14 E foi Rúben nos dias da ceifa do trigo, e achou mandrágoras no campo. E trouxe-as a Lia sua mãe. Então disse Raquel a Lia: Ora dá-me das mandrágoras de teu filho.
15 E ela lhe disse: É já pouco que hajas tomado o meu marido, tomarás também as mandrágoras do meu filho? Então disse Raquel: Por isso ele se deitará contigo esta noite pelas mandrágoras de teu filho.
16 Vindo, pois, Jacó à tarde do campo, saiu-lhe Lia ao encontro, e disse: A mim possuirás, esta noite, porque certamente te aluguei com as mandrágoras do meu filho. E deitou-se com ela aquela noite. 17 E ouviu Deus a Lia, e concebeu, e deu à luz um quinto filho a Jacó. 18 Então disse Lia: Deus me tem dado o meu galardão, pois tenho dado minha serva ao meu marido. E chamou o seu nome Issacar.
19 E Lia concebeu outra vez, e deu a Jacó um sexto filho. 20 E disse Lia: Deus me deu uma boa dádiva; desta vez morará o meu marido comigo, porque lhe tenho dado seis filhos. E chamou o seu nome Zebulom.
21 E depois teve uma filha, e chamou o seu nome Diná.
22 E lembrou-se Deus de Raquel; e Deus a ouviu, e abriu a sua madre. 23 E ela concebeu, e deu à luz um filho, e disse: Tirou-me Deus a minha vergonha.
24 E chamou o seu nome José, dizendo: O Senhor me acrescente outro filho.
25 E aconteceu que, como Raquel deu à luz a José, disse Jacó a Labão: Deixa-me ir, que me vá ao meu lugar, e à minha terra. 26 Dá-me as minhas mulheres, e os meus filhos, pelas quais te tenho servido, e ir-me-ei; pois tu sabes o serviço que te tenho feito.
27 Então lhe disse Labão: Se agora tenho achado graça em teus olhos, fica comigo. Tenho experimentado que o Senhor me abençoou por amor de ti.
28 E disse mais: Determina-me o teu salário, que to darei.
29 Então lhe disse: Tu sabes como te tenho servido, e como passou o teu gado comigo. 30 Porque o pouco que tinhas antes de mim tem aumentado em grande número; e o Senhor te tem abençoado por meu trabalho. Agora, pois, quando hei de trabalhar também por minha casa?
31 E disse ele: Que te darei? Então disse Jacó: Nada me darás. Se me fizeres isto, tornarei a apascentar e a guardar o teu rebanho; 32 Passarei hoje por todo o teu rebanho, separando dele todos os salpicados e malhados, e todos os morenos entre os cordeiros, e os malhados e salpicados entre as cabras; e isto será o meu salário. 33 Assim testificará por mim a minha justiça no dia de amanhã, quando vieres e o meu salário estiver diante de tua face; tudo o que não for salpicado e malhado entre as cabras e moreno entre os cordeiros, ser-me-á por furto.
34 Então disse Labão: Quem dera seja conforme a tua palavra.
35 E separou naquele mesmo dia os bodes listrados e malhados e todas as cabras salpicadas e malhadas, todos em que havia brancura, e todos os morenos entre os cordeiros; e deu-os nas mãos dos seus filhos. 36 E pôs três dias de caminho entre si e Jacó; e Jacó apascentava o restante dos rebanhos de Labão.
37 Então tomou Jacó varas verdes de álamo e de aveleira e de castanheiro, e descascou nelas riscas brancas, descobrindo a brancura que nas varas havia, 38 E pôs estas varas, que tinha descascado, em frente aos rebanhos, nos canos e nos bebedouros de água, aonde os rebanhos vinham beber, para que concebessem quando vinham beber. 39 E concebiam os rebanhos diante das varas, e as ovelhas davam crias listradas, salpicadas e malhadas. 40 Então separou Jacó os cordeiros, e pôs as faces do rebanho para os listrados, e todo o moreno entre o rebanho de Labão; e pôs o seu rebanho à parte, e não o pôs com o rebanho de Labão. 41 E sucedia que cada vez que concebiam as ovelhas fortes, punha Jacó as varas nos canos, diante dos olhos do rebanho, para que concebessem diante das varas. 42 Mas, quando era fraco o rebanho, não as punha. Assim as fracas eram de Labão, e as fortes de Jacó. 43 E cresceu o homem em grande maneira, e teve muitos rebanhos, e servas, e servos, e camelos e jumentos.
Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!
1 Când a văzut Rahela că nu faceCap. 29:31. copii lui Iacov, a pizmuitCap. 37:11. pe soră-sa și a zis lui Iacov: „Dă-mi copii oriIov 5:2. mor!" 2 Iacov s-a mâniat pe Rahela și a zis: „Sunt eu oareCap. 16:2.1 Sam. 1:5.Ps. 128:3. în locul lui Dumnezeu, care te-a oprit să ai copii?" 3 Ea a zis: „Iată roaba mea BilhaCap. 16:2.; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii meiCap. 50:23.Iov 3:12. și să amCap. 16:2. și eu copii prin ea." 4 Și i-a dat deCap. 16:3;35:22. nevastă pe roaba ei Bilha, și Iacov s-a culcat cu ea. 5 Bilha a rămas însărcinată și a născut lui Iacov un fiu. 6 Rahela a zis: „Mi-a făcut Dumnezeu dreptatePs. 35:24;43:1.Plâng. 3:59. și mi-a auzit glasul și mi-a dăruit un fiu." De aceea i-a pus numele Dan (A judecat). 7 Bilha, roaba Rahelei, a rămas iar însărcinată și a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8 Rahela a zis: „Am luptat cu Dumnezeu împotriva surorii mele și am biruit." De aceea i-a pus numele NeftaliMat. 4:13.(Luptele lui Dumnezeu). 9 Când a văzut Lea că nu mai naște, a luat pe roaba sa Zilpa și a dat-oVers. 4. lui Iacov de nevastă. 10 Zilpa, roaba Leei, a născut lui Iacov un fiu. 11 „Cu noroc!" a zis Lea. De aceea i-a pus numele Gad (Noroc). 12 Zilpa, roaba Leei, a născut un al doilea fiu lui Iacov. 13 „Ce fericită sunt!" a zis Lea; „căci femeile mă vor numiProv. 31:28.Luca 1:48. fericită." De aceea i-a pus numele Așer (Fericit). 14 Ruben a ieșit odată afară, pe vremea seceratului grâului, și a găsit mandragore pe câmp. Le-a adus mamei sale Lea. Atunci, Rahela a zis Leei: „Dă-miCap. 25:30., te rog, din mandragorele fiului tău." 15 Ea i-a răspuns: „Nu-ți ajungeNum. 16:9,13. că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei și mandragorele fiului meu?" Și Rahela a zis: „Ei bine! Poate să se culce cu tine în noaptea aceasta pentru mandragorele fiului tău." 16 Seara, pe când se întorcea Iacov de la câmp, Lea i-a ieșit înainte și a zis: „La mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu." Și în noaptea aceea s-a culcat cu ea. 17 Dumnezeu a ascultat pe Lea, care a rămas însărcinată și a născut lui Iacov al cincilea fiu. 18 Lea a zis: „M-a răsplătit Dumnezeu, pentru că am dat bărbatului meu pe roaba mea." De aceea i-a pus numele Isahar (Răsplătire). 19 Lea a rămas iarăși însărcinată și a născut un al șaselea fiu lui Iacov. 20 Lea a zis: „Frumos dar mi-a dat Dumnezeu! De data aceasta, bărbatul meu va locui cu mine, căci i-am născut șase fii." De aceea i-a pus numele ZabulonMat. 4:13.(Locuință). 21 În urmă, a născut o fată, căreia i-a pus numele Dina (Judecată). 22 Dumnezeu Și-a adus aminteCap. 8:1.1 Sam. 1:19. Cap. 29:31. de Rahela, a ascultat-o și a făcut-o să aibă copii. 23 Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu și a zis: „Mi-a luat Dumnezeu ocara1 Sam. 1:6.Is. 4:1.Luca 1:25.!" 24 Și i-a pus numele Iosif (Adaos), zicând: „DomnulCap. 35:17. să-mi mai adauge un fiu!"
25 După ce a născut Rahela pe Iosif, Iacov a zis lui Laban: „Lasă-măCap. 24:54,56. să plec, ca să mă ducCap. 18:33;31:55.Deut. 28:11. acasă, în țara mea. 26 Dă-mi nevestele și copiii, pentru care ți-am slujitCap. 29:20,30., și voi pleca, fiindcă știi ce slujbă ți-am făcut." 27 Laban i-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai zăbovește; văd bineCap. 39:3,5. că Domnul m-a binecuvântat dinCap. 26:24. pricina ta; 28 hotărăște-mi simbriaCap. 29:15. ta și ți-o voi da." 29 Iacov i-a răspuns: „ȘtiiCap. 31:6,38-40.Mat. 24:45.Tit 2:10. cum ți-am slujit și cum ți-au propășit vitele cu mine, 30 căci puținul pe care-l aveai înainte de venirea mea a crescut mult și Domnul te-a binecuvântat oriîncotro am mers eu. Acum, când am să muncesc1 Tim. 5:8. și pentru casa mea?" 31 Laban a zis: „Ce să-ți dau?" Și Iacov a răspuns: „Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoiești cu ce-ți voi spune, îți voi paște turma și mai departe și o voi păzi. 32 Azi am să trec prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel sein și pestriț și orice miel negru, și din capre, tot ce este pestriț și sein. AceastaCap. 31:8. să fie simbria mea. 33 Iată cum se va dovediPs. 37:6. cinstea mea: de acum încolo, când ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein și pestriț între capre și negru între miei și se va găsi la mine să fie socotit ca furat." 34 Laban a zis: „Bine! Fie așa cum ai zis." 35 În aceeași zi, a pus deoparte țapii bălțați și pestriți, toate caprele seine și pestrițe, toate cele ce aveau alb pe ele și toți mieii care erau negri. Le-a dat în mâinile fiilor săi. 36 Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov, și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37 IacovCap. 31:9-12. a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despuiat de pe ele fâșii de coajă și a făcut să se vadă albeața care era pe nuiele. 38 Apoi a pus nuielele pe care le despuiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, sub ochii oilor care veneau să bea, ca, atunci când vor veni să bea, să zămislească. 39 Oile zămisleau uitându-se la nuiele și făceau miei bălțați, seini și pestriți. 40 Iacov despărțea mieii aceștia și abătea fețele oilor din turma lui Laban către cele seine și bălțate. Și-a făcut astfel turme deosebite, pe care nu le-a împreunat cu turma lui Laban. 41 Ori de câte ori se înfierbântau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele în jgheaburi, sub ochii oilor, ca ele să zămislească uitându-se la nuiele. 42 Când oile erau slabe, nu punea nuielele; așa că cele slabe erau pentru Laban, iar cele tari, pentru Iacov. 43 Omul acesta s-a îmbogățitVers. 30. astfel din ce în ce mai mult; a avut multeCap. 13:2;24:35;26:13,14. turme, robi și roabe, cămile și măgari.