1 And it came to pass in the fourth year of Jehoiakim the son of Josiah, king of Judah, that this word came unto Jeremiah from Jehovah, saying, 2 Take thee a roll of a book, and write therein all the words that I have spoken unto thee against Israel, and against Judah, and against all the nations, from the day I spake unto thee, from the days of Josiah, even unto this day. 3 It may be that the house of Judah will hear all the evil which I purpose to do unto them; that they may return every man from his evil way; that I may forgive their iniquity and their sin.
4 Then Jeremiah called Baruch the son of Neriah; and Baruch wrote from the mouth of Jeremiah all the words of Jehovah, which he had spoken unto him, upon a roll of a book. 5 And Jeremiah commanded Baruch, saying, I am shut up; I cannot go into the house of Jehovah: 6 therefore go thou, and read in the roll, which thou hast written from my mouth, the words of Jehovah in the ears of the people in Jehovah’s house upon the fast-day; and also thou shalt read them in the ears of all Judah that come out of their cities. 7 It may be they will present their supplication before Jehovah, and will return every one from his evil way; for great is the anger and the wrath that Jehovah hath pronounced against this people. 8 And Baruch the son of Neriah did according to all that Jeremiah the prophet commanded him, reading in the book the words of Jehovah in Jehovah’s house.
9 Now it came to pass in the fifth year of Jehoiakim the son of Josiah, king of Judah, in the ninth month, that all the people in Jerusalem, and all the people that came from the cities of Judah unto Jerusalem, proclaimed a fast before Jehovah. 10 Then read Baruch in the book the words of Jeremiah in the house of Jehovah, in the chamber of Gemariah the son of Shaphan the scribe, in the upper court, at the entry of the new gate of Jehovah’s house, in the ears of all the people.
11 And when Micaiah the son of Gemariah, the son of Shaphan, had heard out of the book all the words of Jehovah, 12 he went down into the king’s house, into the scribe’s chamber: and, lo, all the princes were sitting there, to wit, Elishama the scribe, and Delaiah the son of Shemaiah, and Elnathan the son of Achbor, and Gemariah the son of Shaphan, and Zedekiah the son of Hananiah, and all the princes. 13 Then Micaiah declared unto them all the words that he had heard, when Baruch read the book in the ears of the people. 14 Therefore all the princes sent Jehudi the son of Nethaniah, the son of Shelemiah, the son of Cushi, unto Baruch, saying, Take in thy hand the roll wherein thou hast read in the ears of the people, and come. So Baruch the son of Neriah took the roll in his hand, and came unto them. 15 And they said unto him, Sit down now, and read it in our ears. So Baruch read it in their ears. 16 Now it came to pass, when they had heard all the words, they turned in fear one toward another, and said unto Baruch, We will surely tell the king of all these words. 17 And they asked Baruch, saying, Tell us now, How didst thou write all these words at his mouth? 18 Then Baruch answered them, He pronounced all these words unto me with his mouth, and I wrote them with ink in the book. 19 Then said the princes unto Baruch, Go, hide thee, thou and Jeremiah; and let no man know where ye are.
20 And they went in to the king into the court; but they had laid up the roll in the chamber of Elishama the scribe; and they told all the words in the ears of the king. 21 So the king sent Jehudi to fetch the roll; and he took it out of the chamber of Elishama the scribe. And Jehudi read it in the ears of the king, and in the ears of all the princes that stood beside the king. 22 Now the king was sitting in the winter-house in the ninth month: and there was a fire in the brazier burning before him. 23 And it came to pass, when Jehudi had read three or four leaves, that the king cut it with the penknife, and cast it into the fire that was in the brazier, until all the roll was consumed in the fire that was in the brazier. 24 And they were not afraid, nor rent their garments, neither the king, nor any of his servants that heard all these words. 25 Moreover Elnathan and Delaiah and Gemariah had made intercession to the king that he would not burn the roll; but he would not hear them. 26 And the king commanded Jerahmeel the king’s son, and Seraiah the son of Azriel, and Shelemiah the son of Abdeel, to take Baruch the scribe and Jeremiah the prophet; but Jehovah hid them.
27 Then the word of Jehovah came to Jeremiah, after that the king had burned the roll, and the words which Baruch wrote at the mouth of Jeremiah, saying, 28 Take thee again another roll, and write in it all the former words that were in the first roll, which Jehoiakim the king of Judah hath burned. 29 And concerning Jehoiakim king of Judah thou shalt say, Thus saith Jehovah: Thou hast burned this roll, saying, Why hast thou written therein, saying, The king of Babylon shall certainly come and destroy this land, and shall cause to cease from thence man and beast? 30 Therefore thus saith Jehovah concerning Jehoiakim king of Judah: He shall have none to sit upon the throne of David; and his dead body shall be cast out in the day to the heat, and in the night to the frost. 31 And I will punish him and his seed and his servants for their iniquity; and I will bring upon them, and upon the inhabitants of Jerusalem, and upon the men of Judah, all the evil that I have pronounced against them, but they hearkened not. 32 Then took Jeremiah another roll, and gave it to Baruch the scribe, the son of Neriah, who wrote therein from the mouth of Jeremiah all the words of the book which Jehoiakim king of Judah had burned in the fire; and there were added besides unto them many like words.
1 În al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, următorul cuvînt a fost rostit către Ieremia din partea Domnului:
2 ,,Ia un sul de carte, şi scrie în ea toate cuvintele, pe cari ţi le-am spus cu privire la Israel şi cu privire la Iuda, şi cu privire la toate neamurile, din ziua cînd ţi-am vorbit, pe vremea lui Iosia, pînă în ziua de azi!
3 Poate că dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gînd să i -l fac, se vor întoarce fiecare dela calea lor cea rea, şi le voi ierta astfel nelegiuirea şi păcatul.``
4 Ieremia a chemat pe Baruc, fiul lui Neriia; şi Baruc a scris într'o carte dupăcum spunea Ieremia, toate cuvintele pe cari le spusese lui Ieremia Domnul.
5 Apoi Ieremia a dat următoarea poruncă lui Baruc: ,,Eu sînt închis, şi nu pot să merg la Casa Domnului.
6 De aceea, du-te tu însuţi, şi citeşte din carte ce ai scris în ea după spusele mele, şi anume, cuvintele Domnului, citeşte-le în auzul poporului, în Casa Domnului, în ziua postului: să le citeşti şi în auzul tuturor acelora din Iuda, cari vor veni din cetăţile lor.
7 Poate că se vor smeri cu rugăciuni înaintea Domnului, şi se vor întoarce fiecare dela calea sa cea rea. Căci mare este mînia şi urgia, cu care a ameninţat Domnul pe poporul acesta!``
8 Baruc, fiul lui Neriia, a făcut tot ce -i poruncise proorocul Ieremia, şi a citit din carte cuvintele Domnului, în Casa Domnului.
9 În al cincilea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, în luna a noua, au chemat la un post înaintea Domnului pe tot poporul Ierusalimului şi pe tot poporul venit din cetăţile lui Iuda la Ierusalim.
10 Atunci Baruc a citit din carte cuvintele lui Ieremia, în auzul întregului popor, în Casa Domnului, în chilia lui Ghemaria, fiul lui Şafan, logofătul, în curtea de sus, la intrarea porţii celei noi a Casei Domnului.
11 Însă Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Şafan, auzind toate cuvintele Domnului cuprinse în carte,
12 s'a pogorît la casa împăratului, în odaia de scris a logofătului, unde stăteau toate căpeteniile, logofătul Elişama, Delaia, fiul lui Şemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Şafan, Zedechia, fiul lui Hanania, şi toate celelalte căpetenii.
13 Şi Mica le -a spus toate cuvintele pe cari le auzise, cînd citea Baruc în carte, în auzul poporului.
14 Atunci toate căpeteniile au trimes la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Şelemia, fiul lui Cuşi, să -i spună: ,,Ia în mînă cartea din care ai citit, în auzul poporului, şi vino!`` Baruc, fiul lui Neriia, a luat cartea în mînă, şi s'a dus la ei.
15 Ei i-au zis: ,,Şezi şi citeşte -o în auzul nostru.`` Astfel Baruc a citit -o în auzul lor.
16 Cînd au auzit ei toate cuvintele, s'au uitat cu groază unii la alţii, şi au zis lui Baruc: ,,Vom spune împăratului toate cuvintele acestea.``
17 Şi au mai pus lui Baruc următoarea întrebare: ,,Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea după spusele lui!``
18 Baruc le -a răspuns: ,,El îmi spunea cu gura lui toate cuvintele acestea, şi eu le-am scris în cartea aceasta cu cerneală.``
19 Căpeteniile au zis lui Baruc: ,,Du-te de te ascunde, tu şi Ieremia, ca să nu ştie nimeni unde sînteţi.``
20 Ei s'au dus apoi la împăratul în curte, lăsînd cartea în odaia de scris a logofătului Elişama, şi au spus toate cuvintele din ea în auzul împăratului.
21 Împăratul a trimes pe Iehudi să ia cartea, Iehudi a luat -o din odaia logofătului Elişama, şi a citit -o în auzul împăratului şi în auzul tuturor căpeteniilor cari stăteau împrejurul împăratului.
22 Împăratul şedea în casa de iarnă, -căci era în luna a noua-şi înaintea lui era un foc de cărbuni aprinşi.
23 După ce Iehudi a citit trei sau patru foi, împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului, şi a aruncat -o în jăratecul de cărbuni, unde a fost arsă de tot.
24 Împăratul şi toţi slujitorii lui, cari au auzit toate cuvintele acelea, nu s'au spăimîntat şi nu şi-au sfîşiat hainele.
25 Elnatan, Delaia şi Ghemaria stăruiseră de împărat să nu ardă cartea; dar el nu i -a ascultat.
26 Ci împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, lui Seraia, fiul lui Azriel, şi lui Şelemia, fiul lui Abdel, să pună mîna pe logofătul Baruc şi pe proorocul Ieremia. Dar Domnul i -a ascuns.
27 Dupăce a ars împăratul cartea, care cuprindea cuvintele, pe cari le scrisese Baruc după spusele lui Ieremia, cuvîntul Domnului a vorbit astfel lui Ieremia:
28 ,,Ia din nou o altă carte, şi scrie în ea toate cuvintele, cari erau în cea dintîi carte, pe care a ars -o Ioiachim, împăratul lui Iuda.
29 Şi despre Ioiachim, împăratul lui Iuda, spune: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Tu ai ars cartea aceasta, zicînd: ,Pentruce ai scris în ea cuvintele acestea: ,Împăratul Babilonului va veni, va nimici ţara aceasta, şi va nimici din ea oamenii şi dobitoacele?`
30 Deaceea, aşa vorbeşte Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: ,Nici unul din ai lui nu va şedea pe scaunul de domnie al lui David. Trupul lui mort va fi lăsat la căldură ziua şi la frig noaptea.
31 Îl voi pedepsi, pe el, sămînţa lui, şi pe slujitorii lui, pentru nelegiuirea lor, şi voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului şi peste oamenii lui Iuda, toate nenorocirile cu cari i-am ameninţat, fără ca ei să fi vrut să Mă asculte!``
32 Ieremia a luat o altă carte şi a dat -o lui Baruc, fiul lui Neriia, logofătul. Baruc a scris în ea, după spusele lui Ieremia, toate cuvintele din cartea pe care o arsese în foc Ioiachim, împăratul lui Iuda. Multe alte cuvinte de felul acesta au mai fost adăugate la ea.