1 (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!2 Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri.4 Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori.5 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul!6 Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!7 Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: ,,Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot;8 al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cîrmuire;9 Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!``10 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.

1 Cântico. Salmo de Davi. Meu coração está firme, ó Deus, meu coração está firme; vou cantar e salmodiar. Desperta-te, ó minha alma;2 despertai-vos, harpa e cítara; quero acordar a aurora.3 Entre os povos, Senhor, vos louvarei; salmodiarei a vós entre as nações,4 porque acima dos céus se eleva a vossa misericórdia, e até as nuvens a vossa fidelidade.5 Resplandecei, ó Deus, nas alturas dos céus, e brilhe a vossa glória sobre a terra inteira.6 Para ficarem livres vossos amigos, ajudai-nos com vossa mão, ouvi-nos.7 Deus falou no seu santuário: Triunfarei, e me apoderarei de Siquém, medirei com o cordel o vale de Sucot.8 Minha é a terra de Galaad, minha a de Manassés; Efraim será o elmo de minha cabeça; Judá, o meu cetro;9 Moab, a bacia em que me lavo. Sobre Edom porei minhas sandálias, cantarei vitória sobre a Filistéia.10 Quem me conduzirá à cidade fortificada? Quem me levará até Edom?11 Quem, senão vós, Senhor, que nos repelistes, e já não andais à frente dos nossos exércitos?12 Dai-nos auxílio contra o inimigo, porque é vão qualquer socorro humano.13 Com Deus faremos proezas, ele esmagará os nossos inimigos.