1 (Către mai marele cîntăreţior. O cîntare. Un psalm.) Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pămîntului.

2 Cîntaţi slavă Numelui Său, măriţi slava Lui prin laudele voastre.

3 Ziceţi lui Dumnezeu: ,,Cît de înfricoşate sînt lucrările Tale! Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmaşii Tăi Te linguşesc.

4 Tot pămîntul se închină înaintea Ta, şi cîntă în cinstea Ta, cîntă Numele Tău. -

5 Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu! Ce înfricoşat este El, cînd lucrează asupra fiilor oamenilor!

6 El a prefăcut marea în pămînt uscat, şi rîul a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El.

7 El stăpîneşte pe vecie, prin puterea Lui. Ochii Lui urmăresc pe neamuri, ca cei răsvrătiţi să nu se mai scoale împotriva Lui! -

8 Binecuvîntaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru! Faceţi să răsune lauda Lui!

9 El ne -a păstrat sufletul cu viaţă, şi n'a îngăduit să ni se clatine piciorul.

10 Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.

11 Ne-ai adus în laţ, şi ne-ai pus o grea povară pe coapse.

12 Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre, am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.

13 De aceea, voi merge în Casa Ta cu arderi de tot, îmi voi împlini juruinţele făcute Ţie,

14 juruinţe, cari mi-au ieşit de pe buze, pe cari mi le -a rostit gura cînd eram la strîmtoare.

15 Îţi voi aduce oi grase, ca ardere de tot, cu grăsimea berbecilor, voi jertfi oi împreună cu ţapi. -(Oprire).

16 Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, şi voi istorisi cei a făcut El sufletului meu.

17 Am strigat către El cu gura mea, şi îndată lauda a fost pe limba mea.

18 Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m'ar fi ascultat Domnul.

19 Dar Dumnezeu m'a ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii mele.

20 Binecuvîntat să fie Dumnezeu, care nu mi -a lepădat rugăciunea, şi nu mi -a îndepărtat bunătatea Lui!

1 Ao mestre de canto. Cântico. Salmo. Aclamai a Deus, toda a terra,

2 Cantai a glória de seu nome, rendei-lhe glorioso louvor.

3 Dizei a Deus: Vossas obras são estupendas! Tal é o vosso poder que os próprios inimigos vos glorificam.

4 Diante de vós se prosterne toda a terra, e cante em vossa honra a glória de vosso nome.

5 Vinde contemplar as obras de Deus: ele fez maravilhas entre os filhos dos homens.

6 Mudou o mar em terra firme; atravessaram o rio a pé enxuto; eis o motivo de nossa alegria.

7 Domina pelo seu poder para sempre, seus olhos observam as nações pagãs; que os rebeldes não levantem a cabeça.

8 Bendizei, ó povos, ao nosso Deus, publicai seus louvores.

9 Foi ele quem conservou a vida de nossa alma, e não permitiu resvalassem nossos pés.

10 Pois vós nos provastes, ó Deus, acrisolastes-nos como se faz com a prata.

11 Deixastes-nos cair no laço, carga pesada pusestes em nossas costas.

12 Submetestes-nos ao jugo dos homens, passamos pelo fogo e pela água; mas, por fim, nos destes alívio.

13 É, pois, com holocaustos que entrarei em vossa casa, pagarei os votos que fiz para convosco,

14 votos proferidos pelos meus lábios, quando me encontrava na tribulação.

15 Oferecerei em holocausto as mais belas ovelhas, com os mais gordos carneiros; imolarei touros e cabritos.

16 Vinde, ouvi vós todos que temeis ao Senhor. Eu vos narrarei quão grandes coisas Deus fez à minha alma.

17 Meus lábios o invocaram, com minha língua o louvei.

18 Se eu intentasse no coração o mal, não me teria ouvido o Senhor.

19 Mas Deus me ouviu; atendeu a voz da minha súplica.

20 Bendito seja Deus que não rejeitou a minha oração, nem retirou de mim a sua misericórdia.