1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David. Făcut cînd a venit la el proorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Şeba.) Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!2 Spală-mă cu desăvîrşire de nelegiuirea mea, şi curăţeşte-mă de păcatul meu!3 Căci îmi cunosc bine fărădelegile, şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea.4 Împotriva Ta, numai împotriva Ta, am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta; aşa că vei fi drept în hotărîrea Ta, şi fără vină în judecata Ta.5 Iată că sînt născut în nelegiuire, şi în păcat m'a zămislit mama mea.6 Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adîncul inimii: fă dar să pătrundă înţelepciunea înlăuntrul meu!7 Curăţeşte-mă cu isop, şi voi fi curat; spală-mă, şi voi fi mai alb decît zăpada.8 Fă-mă să aud veselie şi bucurie, şi oasele, pe cari le-ai zdrobit Tu, se vor bucura.9 Întoarce-Ţi privirea dela păcatele mele, şterge toate nelegiuirile mele!10 Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!11 Nu mă lepăda dela Faţa Ta, şi nu lua dela mine Duhul Tău cel Sfînt.12 Dă-mi iarăş bucuria mîntuirii Tale, şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă!13 Atunci voi învăţa căile Tale pe ceice le calcă, şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.14 Dumnezeule, Dumnezeul mîntuirii mele! Izbăveşte-mă de vina sîngelui vărsat, şi limba mea va lăuda îndurarea Ta.15 Doamne, deschide-mi buzele, şi gura mea va vesti lauda Ta.16 Dacă ai fi voit jertfe, Ţi-aş fi adus: dar Ţie nu-Ţi plac arderile de tot.17 Jertfele plăcute lui Dumnezeu sînt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mîhnită.18 În îndurarea Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra Sionului, şi zideşte zidurile Ierusalimului!19 Atunci vei primi jertfe neprihănite, arderi de tot şi jertfe întregi; atunci se vor aduce pe altarul Tău viţei.

1 Ao mestre de canto. Salmo de Davi, quando o profeta Natã foi encontrá-lo, após o pecado com Betsabé. Tende piedade de mim, Senhor, segundo a vossa bondade. E conforme a imensidade de vossa misericórdia, apagai a minha iniqüidade.2 Lavai-me totalmente de minha falta, e purificai-me de meu pecado.3 Eu reconheço a minha iniqüidade, diante de mim está sempre o meu pecado.4 Só contra vós pequei, o que é mau fiz diante de vós. Vossa sentença assim se manifesta justa, e reto o vosso julgamento.5 Eis que nasci na culpa, minha mãe concebeu-me no pecado.6 Não obstante, amais a sinceridade de coração. Infundi-me, pois, a sabedoria no mais íntimo de mim.7 Aspergi-me com um ramo de hissope e ficarei puro. Lavai-me e me tornarei mais branco do que a neve.8 Fazei-me ouvir uma palavra de gozo e de alegria, para que exultem os ossos que triturastes.9 Dos meus pecados desviai os olhos, e minhas culpas todas apagai.10 Ó meu Deus, criai em mim um coração puro, e renovai-me o espírito de firmeza.11 De vossa face não me rejeiteis, e nem me priveis de vosso santo Espírito.12 Restituí-me a alegria da salvação, e sustentai-me com uma vontade generosa.13 Então aos maus ensinarei vossos caminhos, e voltarão a vós os pecadores.14 Deus, ó Deus, meu salvador, livrai-me da pena desse sangue derramado, e a vossa misericórdia a minha língua exaltará.15 Senhor, abri meus lábios, a fim de que minha boca anuncie vossos louvores.16 Vós não vos aplacais com sacrifícios rituais; e se eu vos ofertasse um sacrifício, não o aceitaríeis.17 Meu sacrifício, ó Senhor, é um espírito contrito, um coração arrependido e humilhado, ó Deus, que não haveis de desprezar.18 Senhor, pela vossa bondade, tratai Sião com benevolência, reconstruí os muros de Jerusalém.19 Então aceitareis os sacrifícios prescritos, as oferendas e os holocaustos; e sobre vosso altar vítimas vos serão oferecidas.