1 (Către mai marele cîntăreţilor. O cîntare a lui David. Făcută cu prilejul celor spuse de Doeg, Edomitul, lui Saul, cînd zicea: ,,David s'a dus în casa lui Ahimelec.``) Pentruce te făleşti cu răutatea ta, asupritorule? Bunătatea lui Dumnezeu ţine în veci.2 Limba ta nu născoceşte decît răutate, ca un brici ascuţit, viclean ce eşti!3 Tu iubeşti mai degrabă răul decît binele, mai degrabă minciuna decît adevărul. -4 Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare, limbă înşelătoare!5 De aceea şi Dumnezeu te va doborî pe vecie, te va apuca şi te va ridica din cortul tău, şi te va desrădăcina din pămîntul celor vii. -6 Cei fără prihană vor vedea lucrul acesta, se vor teme, şi vor rîde de el, zicînd:7 ,,Iată omul, care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu, ci se încredea în bogăţiile lui cele mari, şi se bizuia pe răutatea lui.``8 Dar eu sînt în Casa lui Dumnezeu ca un măslin verde, mă încred în bunătatea lui Dumnezeu, în veci de veci.9 Te voi lăuda totdeauna, pentrucă ai lucrat; şi, în faţa copiilor Tăi, voi nădăjdui în Numele Tău, căci este binevoitor.

1 Ao mestre de canto. Hino de Davi. Quando Doeg, o idumeu, veio dizer a Saul: Davi entrou na casa de Aquimelec. Por que te glorias de tua malícia, ó infame prepotente?2 Continuamente maquinas a perdição; tua língua é afiada navalha, tecedora de enganos.3 Tu preferes o mal ao bem, a mentira à lealdade.4 Só gostas de palavras perniciosas, ó língua pérfida!5 Por isso Deus te destruirá, há de te excluir para sempre; ele te expulsará de tua tenda, e te extirpará da terra dos vivos.6 Vendo isto, tomados de medo, os justos zombarão de ti, dizendo:7 Eis o homem que não tomou a Deus por protetor, mas esperou na multidão de suas riquezas e se prevaleceu de seus próprios crimes.8 Eu sou, porém, como a virente oliveira na casa de Deus: confio na misericórdia de Deus para sempre.9 Louvar-vos-ei eternamente pelo que fizestes e cantarei vosso nome, na presença de vossos fiéis, porque é bom.