1 If a man steal an ox, or a sheep, and kill it, or sell it, he shall restore five oxen for the ox, and four sheep for the sheep. 2 If the thief be encountered breaking in, and be smitten so that he die, there shall be no blood-guiltiness for him. 3 If the sun be risen on him, there shall be blood-guiltiness for him; he should have made full restitution: if he had nothing, he would have been sold for his theft. 4 If the stolen thing be actually found alive in his hand, whether it be ox, or ass, or sheep, he shall restore double. 5 If a man shall cause a field or vineyard to be eaten, and put in his cattle, and pasture in another man’s field, of the best of his own field, and of the best of his own vineyard shall he make it good. 6 — If fire break out, and seize the thorns, and the stacks of corn, or the standing corn, or the field be consumed, he that kindled the fire shall fully make it good.

7 — If a man deliver unto his neighbour money or stuff to keep, and it be stolen out of the man’s house; if the thief be found, let him restore double; 8 if the thief be not found, the master of the house shall be brought before the judges, to see if he has not put his hand unto his neighbour’s goods. 9 As to all manner of fraud, — as to ox, as to ass, as to sheep, as to clothing, as to everything lost, of which a man saith, It is this — the cause of both parties shall come before the judges: he whom the judges shall condemn shall restore double to his neighbour. 10 If a man deliver unto his neighbour an ass, or an ox, or a sheep, or any cattle, to keep, and it die, or be hurt, or driven away, and no man see it, 11 an oath of Jehovah shall be between them both, that he hath not put his hand unto his neighbour’s goods; and the owner of it shall accept it, and he shall not make it good. 12 But if it have been stolen from him, he shall make it good unto its owner. 13 If it have been torn in pieces, let him bring it as witness: he shall not make good what was torn. 14 — And if a man borrow anything of his neighbour, and it be hurt, or die, its owner not being with it, he shall fully make it good; 15 if the owner thereof be with it, he shall not make it good; if it be a hired thing, it came for its hire.

16 And if a man seduce a virgin that is not betrothed, and lie with her, he shall certainly endow her, to be his wife. 17 If her father utterly refuse to give her unto him, he shall weigh money according to the dowry of virgins. 18 — Thou shalt not suffer a witch to live. 19 — Every one that lieth with a beast shall certainly be put to death. 20 — He that sacrificeth to any god, save to Jehovah only, shall be devoted to destruction. 21 Thou shalt neither vex a stranger, nor oppress him; for ye have been strangers in the land of Egypt. 22 Ye shall not afflict any widow or fatherless child. 23 If thou afflict him in any way, if he cry at all unto me, I will certainly hear his cry; 24 and my anger shall burn, and I will slay you with the sword; and your wives shall be widows, and your children fatherless.

25 — If thou lend money to my people, the poor with thee, thou shalt not be to him as a usurer: ye shall charge him no interest. 26 — If thou at all take thy neighbour’s garment in pledge, thou shalt return it to him before the sun goes down; 27 for that is his only covering, his garment for his skin: on what shall he lie down? And it shall come to pass, when he crieth unto me, that I will hear; for I am gracious. 28 Thou shalt not revile the judges, nor curse a prince amongst thy people. 29 — Thou shalt not delay the fulness of thy threshing-floor and the outflow of thy winepress. The firstborn of thy sons shalt thou give unto me. 30 Likewise shalt thou do with thy calf, with thy sheep: seven days shall it be with its dam; on the eighth day thou shalt give it me. 31 — And ye shall be holy men unto me; and ye shall not eat flesh torn in the field: ye shall cast it to the dog.

1 Dacă un om fură un bou sau o oaie și-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat și patru*2 Sam. 12:6.Prov. 6:31.Luca 19:8. oi pentru oaia furată. 2 Dacă hoțul este prins spărgând*Mat. 24:43. și e lovit și moare, cel ce l-a lovit nu*Num. 35:27. va fi vinovat de omor față de el; 3 dar, dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor față de el. Hoțul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândut*Cap. 21:2. rob, ca despăgubire pentru furtul lui. 4 Dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găsește încă viu*Cap. 21:16. în mâinile lui, să dea îndoit*Vers. 1,7.Prov. 6:31. înapoi. 5 Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie și își lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul și via lui. 6 Dacă izbucnește un foc și întâlnește mărăcini în cale și arde grâul în snopi sau în picioare sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină. 7 Dacă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare și le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoțul*Vers. 4. trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit. 8 Dacă hoțul nu se găsește, stăpânul casei să se înfățișeze*Cap. 21:6. Vers. 28. înaintea lui Dumnezeu ca să spună că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său. 9 În orice pricină de înșelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină sau un lucru pierdut, despre care se va zice: ‘Uite-l!’ – pricina*Deut. 25:1.2 Cron. 19:10. amânduror părților să meargă până la Dumnezeu; acela pe care-l va osândi Dumnezeu trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său. 10 Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare să i-l păstreze și dobitocul moare, își strică un mădular sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva, 11 să se facă un jurământ*Evr. 6:16., în Numele Domnului, între cele două părți, și cel ce a păstrat dobitocul va mărturisi că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său; stăpânul dobitocului va primi jurământul acesta, și celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască. 12 Dar, dacă dobitocul a fost furat*Gen. 31:39. de la el, va fi dator față de stăpânul lui să i-l înlocuiască. 13 Dacă dobitocul a fost sfâșiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă și nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfâșiat. 14 Dacă un om împrumută altuia o vită, și vita își strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească. 15 Dacă stăpânul e de față, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, prețul chiriei va fi de ajuns.

16 Dacă*Deut. 22:28,29. un om înșală pe o fată nelogodită și se culcă cu ea, îi va plăti zestrea și o va lua de nevastă. 17 Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint prețul zestrei*Gen. 34:12.Deut. 22:29.1 Sam. 18:25. cuvenite fetelor. 18 Pe vrăjitoare*Lev. 19:26,31;20:27.Deut. 18:10,11.1 Sam. 28:3,9. să n-o lași să trăiască. 19 Oricine*Lev. 18:23;20:15. se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea. 20 Cine*Num. 25:2,7,8.Deut. 13:1,2,5,6,9,13-15;17:2,3,5. aduce jertfe altor dumnezei decât Domnului singur să fie nimicit cu desăvârșire.

21 Să nu chinuiești pe străin*Cap. 23:9.Lev. 19:33;25:35.Deut. 10:19.Ier. 7:6.Zah. 7:10.Mal. 3:5. și să nu-l asuprești, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 22 Să nu asuprești pe văduvă*Deut. 10:18;24:17;27:19.Ps. 94:6.Is. 1:17,23;10:2.Ezec. 22:7.Zah. 7:10.Iac. 1:27., nici pe orfan. 23 Dacă-i asuprești, și ei strigă*Deut. 15:9;24:15.Iov 35:9.Luca 18:7. la Mine după ajutor, Eu le voi*Vers. 27.Iov 34:28.Ps. 18:6;145:19.Iac. 5:4. auzi strigătele; 24 mânia*Iov 31:23.Ps. 69:24. Mea se va aprinde și vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre*Ps. 109:9.Plâng. 5:3. vor rămâne văduve și copiii voștri vor rămâne orfani. 25 Dacă*Lev. 25:35-37.Deut. 23:19,20.Neem. 5:7.Ps. 15:5.Ezec. 18:8,17. împrumuți bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii față de el ca un cămătar și să nu ceri camătă de la el. 26 Dacă iei*Deut. 24:6,10,13,17.Iov 22:6;24:3,9.Prov. 20:16;22:27.Ezec. 18:7,16.Amos 2:8. zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui, 27 căci este singura lui învelitoare, este haina cu care își învelește trupul – cu ce are să se culce? Dacă strigă*Vers. 23. Cap. 34:6.2 Cron. 30:9.Ps. 86:15. spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv.

28 Să nu hulești pe Dumnezeu*Ecl. 10:20.Fapte 23:5.Iuda 8. și să nu blestemi pe mai-marele poporului tău. 29 Să nu pregeți să-Mi aduci pârga*Cap. 23:16,19.Prov. 3:9. secerișului tău și a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul născut*Cap. 13:2,12;34:19. din fiii tăi. 30 Să-Mi dai*Deut. 15:19. și întâiul născut al vacii tale și al oii tale; să rămână șapte*Lev. 22:27. zile cu mama sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci. 31 Să-Mi fiți niște oameni sfinți*Cap. 19:6.Lev. 19:2.Deut. 14:21.. Să nu*Lev. 22:8.Ezec. 4:14;44:31. mâncați carne sfâșiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncați la câini.