1 And Jehovah said to Moses, Hew for thyself two tables of stone like the first; and I will write upon the tables the words that were upon the first tables, which thou hast broken. 2 And be ready for the morning, and go up in the morning to mount Sinai, and stand there before me on the top of the mountain. 3 And let no man go up with thee, neither shall any man be seen on all the mountain; neither shall sheep and oxen feed in front of that mountain. 4 And he hewed two tables of stone like the first; and Moses rose up early in the morning and went up to mount Sinai, as Jehovah had commanded him, and took in his hand the two tables of stone.

5 And Jehovah came down in the cloud, and stood beside him there, and proclaimed the name of Jehovah. 6 And Jehovah passed by before his face, and proclaimed, Jehovah, Jehovah ·God*GodHebrew: El merciful and gracious, slow to anger, and abundant in goodness and truth, 7 keeping mercy unto thousands, forgiving iniquity and transgression and sin, but by no means clearing the guilty; visiting the iniquity of the fathers upon the children, and upon the children’s children, upon the third and upon the fourth generation. 8 And Moses made haste, and bowed his head to the earth and worshipped, 9 and said, If indeed I have found grace in thine eyes, Lord, let the Lord, I pray thee, go in our midst; for it is a stiff-necked people; and pardon our iniquity and our sin, and take us for an inheritance!

10 And he said, Behold, I make a covenant: before all thy people I will do marvels that have not been done in all the earth, nor in any nation; and all the people in the midst of which thou art shall see the work of Jehovah; for a terrible thing it shall be that I will do with thee. 11 Observe what I command thee this day: behold, I will drive out before thee the Amorite, and the Canaanite, and the Hittite, and the Perizzite, and the Hivite, and the Jebusite. 12 Take heed to thyself, that thou make no covenant with the inhabitants of the land to which thou shalt come, lest it be a snare in the midst of thee; 13 but ye shall demolish their altars, shatter their statues, and hew down their Asherahs. 14 For thou shalt worship no other ·God*GodHebrew: El for Jehovah — Jealous is his name — is a jealous ·God*GodHebrew: El15 lest thou make a covenant with the inhabitants of the land, and then, when they go a whoring after their gods, and sacrifice unto their gods, thou be invited, and eat of their sacrifice, 16 and thou take of their daughters unto thy sons, and their daughters go a whoring after their gods, and make thy sons go a whoring after their gods. 17 — Thou shalt make thyself no molten gods.

18 — The feast of the unleavened bread shalt thou keep: seven days shalt thou eat unleavened bread, as I have commanded thee, at the appointed time of the month Abib; for in the month Abib thou camest out from Egypt. 19 — All that openeth the womb is mine; and all the cattle that is born a male, the firstling of ox and sheep. 20 But the firstling of an ass thou shalt ransom with a lamb; and if thou ransom it not, then shalt thou break its neck. All the first-born of thy sons thou shalt ransom; and none shall appear before me empty. 21 — Six days shalt thou work, but on the seventh day thou shalt rest; in ploughing time and in harvest thou shalt rest. 22 — And thou shalt observe the feast of weeks, of the first-fruits of wheat-harvest, and the feast of ingathering at the turn of the year. 23 Thrice in the year shall all thy males appear before the Lord Jehovah, the God*GodHebrew: Elohim of Israel. 24 For I will dispossess the nations before thee, and enlarge thy border, and no man shall desire thy land, when thou goest up to appear before the face of Jehovah thy God*GodHebrew: Elohim thrice in the year. 25 — Thou shalt not offer the blood of my sacrifice with leaven; neither shall the sacrifice of the feast of the passover be left over night until the morning. 26 — The first of the first-fruits of thy land shalt thou bring into the house of Jehovah thy God*GodHebrew: Elohim Thou shalt not boil a kid in its mother’s milk. 27 And Jehovah said to Moses, Write thee these words; for after the tenor of these words have I made a covenant with thee and with Israel.

28 — And he was there with Jehovah forty days and forty nights; he ate no bread, and drank no water. — And he wrote on the tables the words of the covenant, the ten words. 29 And it came to pass, when Moses came down from mount Sinai — and the two tables of testimony were in Moses' hand, when he came down from the mountain — that Moses knew not that the skin of his face shone through his talking with him. 30 And Aaron and all the children of Israel saw Moses, and behold, the skin of his face shone; and they were afraid to come near him. 31 And Moses called to them; and they turned to him, — Aaron and all the principal men of the assembly; and Moses talked with them. 32 And afterwards, all the children of Israel came near; and he gave them in commandment all that Jehovah had spoken with him on mount Sinai. 33 And Moses ended speaking with them; and he had put on his face a veil. 34 And when Moses went in before Jehovah to speak with him, he took the veil off, until he came out; and he came out, and spoke to the children of Israel what he was commanded. 35 And the children of Israel saw the face of Moses, that the skin of Moses' face shone; and Moses put the veil on his face again, until he went in to speak with him.

1 Domnul a zis lui Moise: „Taie*Cap. 32:16,19.Deut. 10:1. două table de piatră ca cele dintâi și Eu*Vers. 28.Deut. 10:2,4. voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le-ai sfărâmat. 2 Fii gata dis-de-dimineață și suie-te de dimineață pe muntele Sinai*Cap. 19:20;24:12.; să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3 Nimeni să nu se suie cu tine și nimeni să nu se arate pe tot muntele*Cap. 19:12,13,21., și nici boi, nici oi să nu pască pe lângă muntele acesta." 4 Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintâi; s-a sculat dis-de-dimineață și s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul, și a luat în mână cele două table de piatră. 5 Domnul S-a coborât într-un nor, a stat acolo lângă el și a rostit*Cap. 33:19.Num. 14:17. Numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea lui și a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu*Num. 14:18.2 Cron. 30:9.Neem. 9:17.Ps. 86:15;103:8;111:4;112:4;116:5;145:8.Ioel 2:13. plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate*Ps. 31:19.Rom. 2:4. și credincioșie*Ps. 57:10;108:4., 7 care*Cap. 20:6.Deut. 5:10.Ps. 86:15.Ier. 32:18.Dan. 9:4. Își ține dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă*Ps. 130:4.Dan. 9:9.Efes. 4:32.1 Ioan 1:9. fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește*Cap. 23:7,21.Ios. 24:19.Iov 10:14.Mica 6:11.Naum 1:3. pe cel vinovat drept nevinovat și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la al treilea și al patrulea neam!"

8 Îndată, Moise s-a plecat*Cap. 4:31. până la pământ și s-a închinat. 9 El a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul*Cap. 33:15,16. nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpățânat*Cap. 33:3., dar iartă-ne fărădelegile și păcatele noastre și ia-ne în stăpânirea*Deut. 32:9.Ps. 28:9;33:12;78:62;94:14.Ier. 10:16.Zah. 2:12. Ta!" 10 Domnul a răspuns: „Iată, Eu fac*Deut. 5:2;29:12,14. un legământ. Voi face în fața întregului popor minuni*Deut. 4:32.2 Sam. 7:23.Ps. 77:14;78:12;147:20. care n-au avut loc în nicio țară și la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului și prin tine voi face lucruri înfricoșate*Deut. 10:21.Ps. 145:6.Is. 64:3.. 11 Ia seama la ceea ce-ți poruncesc*Deut. 5:32;6:3,25;12:28,32;28:1. azi. Iată, voi*Cap. 33:2. izgoni dinaintea ta pe amoriți, canaaniți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți. 12 Să nu cumva să*Cap. 23:32.Deut. 7:2.Jud. 2:2. faci legământ cu locuitorii țării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă*Cap. 23:33. pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău. 13 Dimpotrivă, să le dărâmați*Cap. 23:24.Deut. 12:3.Jud. 2:2. altarele, să le sfărâmați stâlpii idolești și să le trântiți la pământ*Deut. 7:5;12:2.Jud. 6:25.2 Împ. 18:4;23:14.2 Cron. 31:1;34:3,4. idolii. 14 Să nu te închini*Cap. 20:3,5. înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numește gelos*Is. 9:6;57:15., este un Dumnezeu*Cap. 20:5. gelos. 15 Ferește-te*Vers. 12. să faci legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, curvind*Deut. 31:16.Jud. 2:17.Ier. 3:9.Ezec. 6:9. înaintea dumnezeilor lor și aducându-le jertfe, să te poftească*Num. 25:2.1 Cor. 10:27. și pe tine și să mănânci*Ps. 106:28.1 Cor. 8:4,7,10. din jertfele lor; 16 ca nu cumva să iei din fetele*Deut. 7:3.1 Împ. 11:2.Ezra 9:2.Neem. 13:25. lor neveste fiilor tăi și, astfel, fetele lor, curvind*Num. 25:1,2.1 Împ. 11:4. înaintea dumnezeilor lor, să târască și pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor. 17 Să nu-ți faci*Cap. 32:8.Lev. 19:4. un dumnezeu turnat.

18 Să ții Sărbătoarea Azimilor*Cap. 12:15;23:15.: timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ți-am poruncit, căci în luna spicelor*Cap. 13:4. ai ieșit din Egipt. 19 Orice întâi*Cap. 13:2,12;22:29.Ezec. 44:30.Luca 2:23. născut este al Meu, chiar orice întâi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi. 20 Să răscumperi cu un miel pe întâiul născut*Cap. 13:13.Num. 18:15. al măgăriței, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe orice întâi născut al fiilor tăi și să nu te înfățișezi cu mâinile*Cap. 23:15.Deut. 16:16.1 Sam. 9:7,8.2 Sam. 24:24. goale înaintea Mea. 21 Șase zile*Cap. 20:9;23:12;35:2.Deut. 5:12,13.Luca 13:14. să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești, chiar în vremea aratului și a seceratului. 22 Să ții*Cap. 23:16.Deut. 16:10,13. Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade din secerișul grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârșitul anului. 23 De trei*Cap. 23:14,17.Deut. 16:16. ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi*Cap. 33:2.Lev. 18:24.Deut. 7:1.Ps. 78:55;80:8. izgoni neamurile dinaintea ta și-ți voi*Deut. 12:20;19:8. întinde hotarele și nimeni nu-ți va*Gen. 35:5.2 Cron. 17:10.Prov. 16:7.Fapte 18:10. pofti țara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfățișezi înaintea Domnului Dumnezeului tău. 25 Să n-aduci*Cap. 23:18. cu pâine dospită sângele dobitocului jertfit în cinstea Mea, și carnea din*Cap. 12:10. jertfa praznicului Paștelor să nu fie ținută în timpul nopții până dimineața. 26 Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău pârga*Cap. 23:19.Deut. 26:2,10. celor dintâi roade ale pământului.

Iedul*Cap. 23:19.Deut. 14:21. să nu-l fierbi în laptele mamei lui." 27 Domnul a zis lui Moise: „Scrie-ți cuvintele*Vers. 10.Deut. 4:13;31:9. acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine și cu Israel!" 28 Moise*Cap. 24:18.Deut. 9:9,18. a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N-a mâncat deloc pâine și n-a băut deloc apă. Și Domnul a*Vers. 1. Cap. 31:18;32:16.Deut. 4:13;10:2,4. scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.

29 Moise s-a coborât de pe muntele Sinai cu cele două*Cap. 32:15. table ale mărturiei în mână. Când se cobora de pe munte, nu știa că pielea*Mat. 17:2.2 Cor. 3:7,13. feței lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul. 30 Aaron și toți copiii lui Israel s-au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea și se temeau să se apropie de el. 31 Moise i-a chemat; Aaron și toți fruntașii adunării s-au întors la el, și el le-a vorbit. 32 După aceea, toți copiii lui Israel s-au apropiat, și el*Cap. 24:3. le-a dat toate poruncile, pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai. 33 Când a încetat să le vorbească, și-a pus o maramă*2 Cor. 3:13. pe față. 34 Când intra*2 Cor. 3:16. Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, își scotea marama până ce ieșea; iar când ieșea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Copiii lui Israel se uitau la fața lui Moise și vedeau că pielea feței lui strălucea, și Moise își punea iarăși marama pe față până ce intra ca să vorbească cu Domnul.