1 And when the people saw that Moses delayed to come down from the mountain, the people collected together to Aaron, and said to him, Up, make us a god, who will go before us; for this Moses, the man that has brought us up out of the land of Egypt, — we do not know what is become of him! 2 And Aaron said to them, Break off the golden rings that are in the ears of your wives, of your sons, and of your daughters, and bring them to me. 3 Then all the people broke off the golden rings that were in their ears, and brought them to Aaron. 4 And he took them out of their hand, and fashioned it with a chisel and made of it a molten calf: and they said, This is thy god, Israel, who has brought thee up out of the land of Egypt! 5 And Aaron saw it, and built an altar before it; and Aaron made a proclamation, and said, To-morrow is a feast to Jehovah! 6 And they rose up early on the morrow, and offered up burnt-offerings, and brought peace-offerings; and the people sat down to eat and to drink, and rose up to sport.

7 Then Jehovah said to Moses, Away, go down! for thy people, which thou hast brought out of the land of Egypt, is acting corruptly. 8 They have turned aside quickly out of the way that I commanded them: they have made themselves a molten calf, and have bowed down to it, and have sacrificed thereunto, and said, This is thy god, Israel, who has brought thee up out of the land of Egypt! 9 And Jehovah said to Moses, I see this people, and behold, it is a stiff-necked people. 10 And now let me alone, that my anger may burn against them, and I may consume them; and I will make of thee a great nation. 11 And Moses besought Jehovah his God*GodHebrew: Elohim and said, Why, Jehovah, doth thy wrath burn against thy people, which thou hast brought forth out of the land of Egypt with great power and with a strong hand? 12 Why should the Egyptians speak, and say, For misfortune he has brought them out, to slay them on the mountains, and to annihilate them from the face of the earth? Turn from the heat of thine anger, and repent of this evil against thy people! 13 Remember Abraham, Isaac and Israel, thy servants, to whom thou sworest by thyself, and saidst to them, I will multiply your seed as the stars of heaven, and all this land that I have spoken of will I give to your seed, and they shall possess it for ever! 14 And Jehovah repented of the evil that he had said he would do to his people.

15 And Moses turned and went down from the mountain, with the two tables of the testimony in his hand — tables written on both their sides: on this side and on that were they written. 16 And the tables were God’s*GodHebrew: Elohim work, and the writing was God’s*GodHebrew: Elohim writing, engraven on the tables. 17 And Joshua heard the noise of the people as they shouted, and said to Moses, There is a shout of war in the camp. 18 And he said, It is not the sound of a shout of victory, neither is it the sound of a shout of defeat: it is the noise of alternate singing I hear. 19 And it came to pass, when he came near the camp, and saw the calf and the dancing, that Moses' anger burned, and he cast the tables out of his hands, and shattered them beneath the mountain. 20 And he took the calf that they had made, and burned it with fire, and ground it to powder, and strewed it on the water, and made the children of Israel drink it.

21 And Moses said to Aaron, What has this people done to thee, that thou hast brought so great a sin on them? 22 And Aaron said, Let not the anger of my lord burn! thou knowest the people, that they are set on mischief. 23 And they said to me, Make us a god, who will go before us; for this Moses, the man that has brought us up out of the land of Egypt, we do not know what is become of him! 24 And I said to them, Who has gold? They broke it off, and gave it me, and I cast it into the fire, and there came out this calf. 25 And Moses saw the people how they were stripped; for Aaron had stripped them to their shame before their adversaries. 26 And Moses stood in the gate of the camp, and said, He that is for Jehovah, let him come to me. And all the sons of Levi gathered to him. 27 And he said to them, Thus saith Jehovah, the God*GodHebrew: Elohim of Israel: Put every man his sword upon his hip; go and return from gate to gate through the camp, and slay every man his brother, and every man his friend, and every man his neighbour. 28 And the sons of Levi did according to the word of Moses; and there fell of the people that day about three thousand men. 29 And Moses said, Consecrate yourselves to-day to Jehovah, yea, every man with his son, and with his brother, and bring on yourselves a blessing to-day.

30 And it came to pass the next day, that Moses said to the people, Ye have sinned a great sin. And now I will go up to Jehovah: perhaps I shall make atonement for your sin. 31 And Moses returned to Jehovah, and said, Alas, this people has sinned a great sin, and they have made themselves a god of gold! 32 And now, if thou wilt forgive their sin...but if not, blot me, I pray thee, out of thy book that thou hast written. 33 And Jehovah said to Moses, Whoever hath sinned against me, him will I blot out of my book. 34 And now go, lead the people whither I have told thee: behold, my Angel shall go before thee; but in the day of my visiting I will visit their sin upon them. 35 And Jehovah smote the people, because they made the calf, which Aaron had made.

1 Poporul, văzând că Moise*Cap. 24:18.Deut. 9:9. zăbovește să se coboare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron și i-a zis*Fapte 7:40.: „Haide, fă-ne un dumnezeu care să*Cap. 13:21. meargă înaintea noastră, căci Moise, omul acela care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut!" 2 Aaron le-a răspuns: „Scoateți*Jud. 8:24-27. cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor și fiicelor voastre și aduceți-i la mine." 3 Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus lui Aaron. 4 El*Cap. 20:23.Deut. 9:16.Jud. 17:3,4.1 Împ. 12:28.Neem. 9:18.Ps. 106:19.Is. 46:6.Fapte 7:41.Rom. 1:23. i-a luat din mâinile lor, a bătut aurul cu dalta și a făcut un vițel turnat. Și ei au zis: „Israele, iată dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului!" 5 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui și a*Lev. 23:2,4,21,37.2 Împ. 10:29.2 Cron. 30:5. strigat: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!" 6 A doua zi, s-au sculat dis-de-dimineață și au adus arderi-de-tot și jertfe de mulțumire*1 Cor. 10:7.. Poporul a șezut de a mâncat și a băut; apoi s-au sculat să joace.

7 Domnul a zis lui Moise*Vers. 1. Cap. 33:1.Deut. 9:12.Dan. 9:24.: „Scoală și coboară-te, căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-a*Gen. 6:11,12.Deut. 4:16;32:5.Jud. 2:19.Osea 9:9. stricat. 8 Foarte curând s-au abătut de la calea pe care le-o*Cap. 20:3,4,23.Deut. 9:16. poruncisem Eu; și-au făcut un vițel turnat, s-au închinat până la pământ înaintea lui, i-au adus jertfe și au zis: ‘Israele*1 Împ. 12:28., iată dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului!’" 9 Domnul a zis lui Moise: „Văd*Cap. 33:3,5;34:9.Deut. 9:6,13;31:27.2 Cron. 30:8.Is. 48:4.Fapte 7:51. că poporul acesta este un popor încăpățânat. 10 Acum*Deut. 9:14,19., lasă-Mă; mânia*Cap. 22:24. Mea are să se aprindă împotriva lor și-i voi mistui, dar pe*Num. 14:12. tine te voi face strămoșul unui neam mare." 11 Moise*Deut. 9:18,26-29.Ps. 74:1,2;106:23. s-a rugat Domnului Dumnezeului său și a zis: „Pentru ce să se aprindă, Doamne, mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mână tare? 12 Pentru ce*Num. 14:13.Deut. 9:28;32:27. să zică egiptenii: ‘Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munți și ca să-i șteargă de pe fața pământului’? Întoarce-Te din iuțeala mâniei Tale și*Vers. 14. lasă-Te de răul acesta pe care vrei să-l faci poporului Tău. 13 Adu-ți aminte de Avraam, de Isaac și de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurându-Te*Gen. 22:16.Evr. 6:13. pe Tine Însuți: ‘Voi*Gen. 12:7;13:15;15:7,18;26:4;28:13;35:11,12. înmulți sămânța voastră ca stelele cerului, voi da urmașilor voștri toată țara aceasta de care am vorbit, și ei o vor stăpâni în veac.’" 14 Și Domnul S-a*Deut. 32:26.2 Sam. 24:16.1 Cron. 21:15.Ps. 106:45.Ier. 18:8;26:13,19.Ioel 2:13.Iona 3:10;4:2. lăsat de răul pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său.

15 Moise*Deut. 9:15. s-a întors și s-a coborât de pe munte cu cele două table ale mărturiei în mână. Tablele erau scrise pe amândouă părțile, pe o parte și pe alta. 16 Tablele*Cap. 31:18. erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, săpat pe table. 17 Iosua a auzit glasul poporului, care scotea strigăte, și a zis lui Moise: „În tabără este un strigăt de război!" 18 Moise a răspuns: „Strigătul acesta nu-i nici strigăt de biruitori, nici strigăt de biruiți; ce aud eu este glasul unor oameni care cântă!" 19 Și, pe când se apropia de tabără, a văzut*Deut. 9:16,17. vițelul și jocurile. Moise s-a aprins de mânie, a aruncat tablele din mână și le-a sfărâmat de piciorul muntelui. 20 A luat*Deut. 9:21. vițelul pe care-l făcuseră ei și l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenușă, a presărat cenușa pe fața apei și a dat-o copiilor lui Israel s-o bea. 21 Moise a zis lui Aaron*Gen. 20:9;26:10.: „Ce ți-a făcut poporul acesta, de ai adus asupra lui un păcat atât de mare?" 22 Aaron a răspuns: „Să nu se aprindă de mânie domnul meu! Tu singur*Cap. 14:11;15:24;16:2,20,28;17:2,4. știi că poporul acesta este pornit la rău. 23 Ei mi-au zis*Vers. 1.: ‘Fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut!’ 24 Eu le-am zis: ‘Cine are aur să-l scoată!’ Și mi l-au dat; l-am aruncat în foc și din el a*Vers. 1. ieșit vițelul acesta."

25 Moise a văzut că poporul era fără frâu, căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu*2 Cron. 28:19., spre batjocura vrăjmașilor săi; 26 s-a așezat la ușa taberei și a zis: „Cine este pentru Domnul să vină la mine!" Și toți copiii lui Levi s-au strâns la el. 27 El le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Fiecare din voi să se încingă cu sabia; mergeți și străbateți tabăra de la o poartă la alta și fiecare să*Num. 25:5.Deut. 33:9. omoare pe fratele, pe prietenul și pe ruda sa.’" 28 Copiii lui Levi au făcut după porunca lui Moise și aproape trei mii de oameni au pierit în ziua aceea din popor. 29 Moise*Num. 25:11-13.Deut. 13:6-11;33:9,10.1 Sam. 15:18,22.Prov. 21:3.Zah. 13:3.Mat. 10:37. a zis: „Predați-vă azi în slujba Domnului, chiar cu jertfa fiului și fratelui vostru, pentru ca binecuvântarea Lui să vină astăzi peste voi!"

30 A doua zi, Moise a zis poporului*1 Sam. 12:20,23.Luca 15:18.: „Ați făcut un păcat foarte mare. Am să mă sui acum la Domnul: poate*2 Sam. 16:12.Amos 5:15. că voi*Num. 25:13. căpăta iertare pentru păcatul vostru." 31 Moise s-a*Deut. 9:18. întors la Domnul și a zis: „Ah, poporul acesta a făcut un păcat foarte mare! Și-au făcut un dumnezeu*Cap. 20:2. de aur. 32 Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci șterge-mă*Ps. 69:28.Rom. 9:3. din*Ps. 56:8;139:16.Dan. 12:1.Filip. 4:3.Apoc. 3:5;13:8;17:8;20:12,15;21:27;22:19. cartea Ta pe care ai scris-o!" 33 Domnul a zis lui Moise: „Pe*Lev. 23:30.Ezec. 18:4. cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi șterge din cartea Mea. 34 Du-te dar și du poporul unde ți-am spus. Iată*Cap. 33:2.Num. 20:16., Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar în ziua*Deut. 32:35.Amos 3:14.Rom. 2:5,6. răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!" 35 Domnul a lovit cu urgie poporul, pentru că*2 Sam. 12:9.Fapte 7:41. făcuse vițelul făurit de Aaron.