1 Ora i due angeli giunsero a Sodoma verso sera; Lot stava sedendo alla porta di Sodoma; come li vide, si alzò per andar loro incontro e si prostrò con la faccia a terra, e disse: 2 "Signori miei, vi prego, venite in casa del vostro servo, soggiornate questa notte, e lavatevi i piedi; poi domattina vi alzerete in tempo e continuerete il vostro cammino". Ed essi risposero: "No; passeremo la notte sulla piazza". 3 Ma egli fece loro tanta premura, che andarono da lui ed entrarono in casa sua. Quindi preparò loro un convito, fece cuocere dei pani senza lievito, ed essi mangiarono. 4 Ma prima che si fossero coricati, gli uomini della città, i Sodomiti, circondarono la casa: giovani e vecchi, la popolazione intera venuta da ogni lato; chiamarono Lot, e gli dissero: 5 "Dove sono quegli uomini che sono venuti da te stanotte? Falli uscire, perché vogliamo abusare di loro". 6 Lot uscì verso di loro sull’ingresso di casa, si chiuse dietro la porta, e disse: 7 "Su, fratelli miei, non fate questo male! 8 Ecco, ho due figlie che non hanno conosciuto uomo; lasciate che io ve le conduca fuori, e voi fate di loro quello che vi piacerà; soltanto non fate nulla a questi uomini, poiché sono venuti all’ombra del mio tetto". 9 Ma essi gli dissero: "Fatti in là!". E ancora: "Quest’individuo è venuto qua come straniero, e vuole fare da giudice! Ora faremo a te peggio che a quelli!" e, premendo Lot con violenza, si avvicinarono per sfondare la porta. 10 Ma quegli uomini stesero la mano, trassero Lot in casa con loro, e chiusero la porta. 11 E colpirono di cecità la gente che era alla porta della casa, dal più piccolo al più grande, in modo che si stancarono di cercare la porta.

12 E quegli uomini dissero a Lot: "Chi hai tu ancora qui? fa’ uscire da questo luogo generi, figli, figlie e chiunque dei tuoi è in questa città; 13 poiché noi distruggeremo questo luogo, perché il grido contro i suoi abitanti è grande nel cospetto dell’Eterno, e l’Eterno ci ha mandati a distruggerlo". 14 Allora Lot uscì, parlò ai suoi generi che avevano preso le sue figlie, e disse: "Alzatevi, uscite da questo luogo, perché l’Eterno sta per distruggere la città". Ma ai generi parve che egli volesse scherzare. 15 E come l’alba cominciò ad apparire, gli angeli sollecitarono Lot, dicendo: "Alzati, prendi tua moglie e le tue due figlie che si trovano qui, affinché tu non perisca nel castigo di questa città". 16 Ma egli indugiava; e quegli uomini presero per la mano lui, sua moglie e le sue due figlie, perché l’Eterno lo voleva risparmiare; lo portarono via, e lo misero fuori della città. 17 E avvenne che quando li ebbero fatti uscire, uno di quegli uomini disse: "Sàlvati la vita! non guardare indietro, e non ti fermare in alcun luogo della pianura; sàlvati al monte, affinché tu non muoia!". 18 E Lot rispose loro: "No, mio signore! 19 ecco, il tuo servo ha trovato grazia agli occhi tuoi, e tu hai mostrato la grandezza della tua bontà verso di me lasciandomi in vita; ma io non posso salvarmi al monte prima che il disastro mi raggiunga e io perisca. 20 Ecco, questa città è vicina per potermi rifugiare, ed è piccola. Lascia che io fugga lì - non è piccola? - e l’anima mia vivrà!". 21 Ed egli a lui: "Ecco, ti concedo anche questa grazia: di non distruggere la città, della quale hai parlato. 22 Affrettati, rifugiati là, poiché io non posso fare nulla finché tu non vi sia giunto". Perciò quella città fu chiamata Soar. 23 Il sole sorgeva sulla terra quando Lot arrivò a Soar. 24 Allora l’Eterno fece piovere dal cielo su Sodoma e Gomorra zolfo e fuoco, da parte dell’Eterno; 25 egli distrusse quelle città e tutta la pianura e tutti gli abitanti delle città e quanto cresceva sul suolo. 26 Ma la moglie di Lot si voltò a guardare indietro e diventò una statua di sale. 27 Abraamo si alzò la mattina di buon’ora e andò al luogo dove si era prima fermato davanti all’Eterno; 28 guardò verso Sodoma e Gomorra e verso tutta la regione della pianura, ed ecco vide un fumo che si alzava dalla terra, come il fumo di una fornace. 29 Così avvenne che, quando Dio distrusse le città della pianura, egli si ricordò di Abraamo, e fece sfuggire Lot dal disastro, mentre distruggeva le città dove Lot aveva abitato.

30 Lot salì da Soar e abitò sul monte insieme alle sue due figlie, perché temeva di stare a Soar; e visse in una grotta, lui con le sue due figlie. 31 E la maggiore disse alla minore: "Nostro padre è vecchio, e non c’è più nessuno sulla terra per unirsi a noi, come si usa in tutta la terra. 32 Vieni, diamo a bere del vino a nostro padre, e corichiamoci con lui, affinché possiamo conservare la razza di nostro padre". 33 E quella stessa notte diedero a bere del vino al loro padre; e la maggiore entrò e si coricò con suo padre; ed egli non si accorse né quando lei si coricò né quando si alzò. 34 All’indomani la maggiore disse alla minore: "Ecco, la notte passata io mi sono coricata con mio padre; diamogli a bere del vino anche questa notte; e tu entra, e coricati con lui, affinché possiamo conservare la razza di nostro padre". 35 E anche quella notte diedero a bere del vino al loro padre, e la minore andò a coricarsi con lui; ed egli non si accorse né quando lei si coricò né quando si alzò. 36 Così le due figlie di Lot rimasero incinte del loro padre. 37 E la maggiore partorì un figlio, che chiamò Moab. Questi è il padre dei Moabiti, che sussistono fino al giorno d’oggi. 38 E la minore partorì anche lei un figlio, che chiamò Ben-Ammi. Questi è il padre degli Ammoniti, che sussistono fino al giorno d’oggi.

1 Cei doi îngeri*Cap. 18:22. au ajuns la Sodoma seara, și Lot*Cap. 18:1. ședea la poarta Sodomei. Când i-a văzut, Lot s-a sculat, le-a ieșit înainte și s-a plecat până la pământ. 2 Apoi a zis: „Domnii mei*Evr. 13:3., intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămâneți peste noapte în ea, și spălați-vă*Cap. 18:4. picioarele; mâine vă veți scula de dimineață și vă veți vedea de drum." „Nu",*Luca 24:28. au răspuns ei, „ci vom petrece noaptea în uliță." 3 Dar Lot a stăruit de ei până au venit și au intrat în casa lui. Le-a pregătit*Cap. 18:8. o cină, a pus să coacă azimi și au mâncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. 5 Au*Is. 3:9. chemat pe Lot și i-au zis: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i*Jud. 19:22. afară la noi, ca să*Cap. 4:1.Rom. 1:24,27.Iuda 7. ne împreunăm cu ei." 6 Lot*Jud. 19:23. a ieșit afară la ei la ușă, a încuiat ușa după el 7 și a zis: „Fraților, vă rog, nu faceți o asemenea răutate! 8 Iată*Jud. 19:24. că am două fete care nu știu de bărbat; am să vi le aduc afară și le veți face ce vă va plăcea. Numai nu faceți nimic acestor oameni, fiindcă*Cap. 18:5. au venit sub umbra acoperișului casei mele." 9 Ei au strigat: „Pleacă!" Și au zis: „Omul acesta*2 Pet. 2:7,8. a venit să locuiască aici ca un străin și acum vrea să facă*Exod 2:14. pe judecătorul. Ei bine, o să-ți facem mai rău decât lor." Și, împingând pe Lot cu sila, s-au apropiat să spargă ușa. 10 Dar bărbații aceia au întins mâna, au tras pe Lot înăuntru la ei în casă și au încuiat ușa. 11 Iar pe oamenii care erau la ușa casei i-au lovit cu orbire*2 Împ. 6:18.Fapte 13:11., de la cel mai mic până la cel mai mare, așa că degeaba se trudeau să găsească ușa.

12 Bărbații aceia au zis lui Lot: „Pe cine mai ai aici? Gineri, fii și fiice și tot ce ai în cetate – scoate-i*Cap. 7:1.2 Pet. 2:7,9. din locul acesta. 13 Căci avem să nimicim locul acesta, pentru că*Cap. 18:20. a ajuns mare plângere înaintea Domnului împotriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimis*1 Cron. 21:15. Domnul, ca să-l nimicim." 14 Lot a ieșit și a vorbit cu ginerii săi, care luaseră*Mat. 1:18. pe fetele lui: „Sculați-vă"*Num. 16:21,45., a zis el, „ieșiți din locul acesta; căci Domnul are să nimicească cetatea." Dar ginerii*Exod 9:21.Luca 17:28;24:11. lui credeau că glumește. 15 Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot zicând: „Scoală-te*Num. 16:24,26.Apoc. 18:4., ia-ți nevasta și cele două fete, care se află aici, ca să nu pieri și tu în nelegiuirea cetății." 16 Și, fiindcă Lot zăbovea, bărbații aceia i-au apucat de mână pe el, pe nevastă-sa și pe cele două fete ale lui, căci Domnul*Luca 18:13.Rom. 9:15,16. voia să-i cruțe; l-au scos*Ps. 34:22. și l-au lăsat afară din cetate. 17 După ce i-au scos afară, unul din ei a zis: „Scapă-ți*1 Împ. 19:3. viața; să*Vers. 26.Mat. 24:16-18.Luca 9:62.Filip. 3:13,14. nu te uiți înapoi și să nu te oprești în vreun loc din câmpie. Scapă la munte, ca să nu pieri." 18 Lot le-a zis: „O! nu*Fapte 10:14., Doamne! 19 Iată că am căpătat trecere înaintea Ta și ai arătat mare îndurare față de mine, păstrându-mi viața, dar nu pot să fug la munte înainte ca să mă atingă prăpădul și voi pieri. 20 Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea și este mică. O! de aș putea să fug acolo…, este așa de mică… și să scap cu viață!" 21 Și El i-a zis: „Iată*Iov 42:8,9.Ps. 145:19. că-ți fac și hatârul acesta și nu voi nimici cetatea de care vorbești. 22 Grăbește-te de fugi în ea, căci nu*Cap. 32:25,26.Exod 32:10.Deut. 9:14.Marcu 6:5. pot face nimic până nu vei ajunge acolo." Pentru aceea s-a pus cetății aceleia numele*Cap. 13:10;14:2. Țoar*19:22 Adică: Mic.. 23 Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Țoar. 24 Atunci, Domnul*Deut. 29:23.Is. 13:19.Ier. 20:16;50:40.Ezec. 16:49,50.Osea 11:8.Amos 4:11.Ţef. 2:9.Luca 17:29.2 Pet. 2:6.Iuda 7. a făcut să plouă peste Sodoma și peste Gomora pucioasă și foc de la Domnul din cer. 25 A nimicit cu desăvârșire cetățile acelea, toată câmpia și pe toți locuitorii cetăților, și tot ce creștea*Cap. 14:3.Ps. 107:34. pe pământ. 26 Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi și s-a prefăcut într-un stâlp*Luca 17:32. de sare. 27 Avraam s-a sculat a doua zi dis-de-dimineață și s-a dus la locul unde stătuse*Cap. 18:22. înaintea Domnului. 28 Și-a îndreptat privirile spre Sodoma și Gomora și spre toată câmpia și iată că a văzut ridicându-se de pe pământ un fum*Apoc. 18:9., ca fumul unui cuptor. 29 Când a nimicit Dumnezeu cetățile câmpiei, Și-a adus aminte*Cap. 8:1;18:23. de Avraam și a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetățile unde își așezase Lot locuința.

30 Lot a ieșit din Țoar și a rămas pe munte*Vers. 17,19. cu cele două fete ale lui, căci s-a temut să rămână în Țoar. A locuit într-o peșteră cu cele două fete ale lui. 31 Cea mai mare a zis celei mai tinere: „Tatăl nostru este bătrân și nu mai este niciun bărbat în ținutul acesta ca să intre*Cap. 16:2,4;38:8,9.Deut. 25:5. la noi, după obiceiul tuturor țărilor. 32 Vino să punem pe tatăl nostru să bea vin și să ne culcăm cu el, ca să ne păstrăm sămânța*Marcu 12:19. prin tatăl nostru." 33 Au făcut dar pe tatăl lor de a băut vin în noaptea aceea, și cea mai mare s-a dus și s-a culcat cu tatăl ei. El n-a băgat de seamă nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. 34 A doua zi, cea mai mare a zis celei mai tinere: „Iată, eu m-am culcat în noaptea trecută cu tatăl meu; haidem să-i dăm să bea vin și în noaptea aceasta, și du-te de te culcă și tu cu el, ca să ne păstrăm sămânța prin tatăl nostru." 35 Au dat tatălui lor de a băut vin și în noaptea aceea; apoi cea mai tânără s-a dus și s-a culcat cu el. El n-a băgat de seamă nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. 36 Cele două fete ale lui Lot au rămas astfel însărcinate de tatăl lor. 37 Cea mai mare a născut un fiu, căruia i-a pus numele Moab. El*Deut. 2:9. este tatăl moabiților din ziua de azi. 38 Cea mai tânără a născut și ea un fiu, căruia i-a pus numele Ben-Ammi. El*Deut. 2:19. este tatăl amoniților din ziua de azi.