1 Allora Isacco chiamò Giacobbe, lo benedisse e gli diede quest’ordine: "Non prendere moglie tra le figlie di Canaan. 2 Alzati, vattene a Paddan-Aram, alla casa di Betuel, padre di tua madre, e prendi moglie là, tra le figlie di Labano, fratello di tua madre. 3 E l’Iddio onnipotente ti benedica, ti renda fecondo e ti moltiplichi, in modo che tu diventi un’assemblea di popoli, 4 e ti dia la benedizione di Abraamo: a te e alla tua progenie con te; affinché tu possegga il paese dove sei andato peregrinando, e che Dio donò ad Abraamo". 5 Così Isacco fece partire Giacobbe, il quale se ne andò a Paddan-Aram da Labano, figlio di Betuel, l’Arameo, fratello di Rebecca, madre di Giacobbe e di Esaù.
6 Esaù vide che Isacco aveva benedetto Giacobbe e l’aveva mandato a Paddan-Aram perché prendesse moglie e che, benedicendolo, gli aveva dato quest’ordine: "Non prendere moglie tra le figlie di Canaan", 7 e che Giacobbe aveva ubbidito a suo padre e a sua madre, e se n’era andato a Paddan-Aram. 8 Esaù si accorse che le figlie di Canaan dispiacevano a Isacco suo padre; 9 e andò da Ismaele, e prese per moglie, oltre quelle che aveva già, Maalat, figlia d’Ismaele, figlio di Abraamo, sorella di Nebaiot.
10 Giacobbe partì da Beer-Sceba e se ne andò verso Caran. 11 Capitò in un certo luogo dove passò la notte, perché il sole era già tramontato. Prese una delle pietre del luogo, la pose come suo capezzale e si coricò lì. 12 Fece un sogno: una scala appoggiata sulla terra, la cui cima toccava il cielo; ed ecco gli angeli di Dio, che salivano e scendevano per la scala. 13 L’Eterno stava al di sopra di essa, e gli disse: "Io sono l’Eterno, l’Iddio di Abraamo tuo padre e l’Iddio di Isacco; la terra sulla quale tu stai coricato, io la darò a te e alla tua discendenza; 14 e la tua discendenza sarà come la polvere della terra, e tu ti estenderai a occidente e a oriente, a settentrione e a meridione; e tutte le famiglie della terra saranno benedette in te e nella tua discendenza. 15 Ed ecco, io sono con te, e ti guarderò ovunque tu andrai, e ti riporterò in questo paese; poiché io non ti abbandonerò prima di aver fatto quello che ti ho detto". 16 Appena Giacobbe si svegliò dal suo sonno, disse: "Certo, l’Eterno è in questo luogo e io non lo sapevo!"; 17 ebbe paura, e disse: "Com’è tremendo questo luogo! Questa non è altro che la casa di Dio, e questa è la porta del cielo!". 18 Allora Giacobbe si alzò la mattina di buon’ora, prese la pietra che aveva posta come suo capezzale, la eresse come pietra commemorativa e vi versò dell’olio sulla cima. 19 E chiamò quel luogo Betel, mentre prima di allora, il nome della città era Luz. 20 Poi Giacobbe fece un voto, dicendo: "Se Dio è con me, se mi guarda durante questo viaggio che faccio, se mi dà pane da mangiare e vesti per coprirmi, 21 e se ritorno sano e salvo a casa di mio padre, l’Eterno sarà il mio Dio; 22 e questa pietra che ho eretta come monumento, sarà la casa di Dio; e di tutto quello che tu darai a me, io, certamente, darò a te la decima".
1 Isaac a chemat pe Iacov, l-a binecuvântatCap. 27:33. și i-a dat porunca aceasta: „SăCap. 24:3. nu-ți iei nevastă dintre fetele lui Canaan. 2 Scoală-teOsea 12:12., du-te la Padan-AramCap. 25:20., în casa lui BetuelCap. 22:23., tatăl mamei tale, și ia-ți de acolo o nevastă dintre fetele lui LabanCap. 24:29., fratele mamei tale. 3 DumnezeulCap. 17:1,6. cel Atotputernic28:3 Evreiește: El-Șadai. să te binecuvânteze, să te facă să crești și să te înmulțești, ca să ajungi o ceată de noroade! 4 Să-ți dea binecuvântareaCap. 12:2. lui Avraam, ție și seminței tale cu tine, ca să stăpânești țara în care locuieștiCap. 17:8. ca străin și pe care a dat-o lui Avraam." 5 Și Isaac a trimis pe Iacov, care s-a dus la Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel, Arameul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov și a lui Esau.
6 Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov și-l trimisese la Padan-Aram, ca să-și ia nevastă de acolo, și că, binecuvântându-l, îi dăduse porunca aceasta: „Să nu-ți iei nevastă dintre fetele lui Canaan." 7 A văzut că Iacov ascultase de tatăl său și de mama sa și plecase la Padan-Aram. 8 Esau a înțelesCap. 24:3;26:35. astfel că fetele lui Canaan nu-i plăceau tatălui său Isaac. 9 Și Esau s-a dus la Ismael. El a mai luat de nevastă, pe lângă nevestele pe care le avea, pe MahalatCap. 36:3., fata lui Ismael, fiul lui Avraam, și sora lui NebaiotCap. 25:13..
10 Iacov a plecat din Beer-ȘebaOsea 12:12. și și-a luat drumul spre HaranFapte 7:2.. 11 A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfințise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi și s-a culcat în locul acela. 12 Și a visatCap. 41:1.Iov 33:15. o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. ÎngeriiIoan 1:51.Evr. 1:14. lui Dumnezeu se suiau și se coborau pe scara aceea. 13 Și DomnulCap. 35:1;48:3. stătea deasupra28:13 Sau: lângă el. ei și zicea: „EuCap. 26:24. sunt Domnul Dumnezeul tatălui tău Avraam și Dumnezeul lui Isaac. PământulCap. 13:15;35:12. pe care ești culcat ți-l voi da ție și seminței tale. 14 Sămânța ta va fi ca pulbereaCap. 13:16. pământului; te vei întindeCap. 13:14.Deut. 12:20. la apus și la răsărit, la miazănoapte și la miazăzi și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine și în sămânța ta. 15 Iată, EuCap. 12:3;18:18;22:18;26:4;28. sunt cu tine; te voi păziVers. 20,21. Cap. 26:24;31:3. pretutindeni pe unde vei merge și te voi aduceCap. 48:16.Ps. 121:5,7,8. înapoi în țara aceasta, căci nu te voi părăsiCap. 35:6. pânăDeut. 31:6,8.Ios. 1:5.1 Împ. 8:57.Evr. 13:5. nu voi împlini ce-ți spun." 16 Iacov s-a trezit din somn și a zis: „Cu adevărat, Domnul este în loculNum. 23:19. acesta, și eu n-am știut." 17 I-a fost frică și a zis: „Cât de înfricoșat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!" 18 Și Iacov s-a sculat dis-de-dimineață, a luat piatra pe care o pusese căpătâi, a pus-o ca stâlpExod 3:5.Ios. 5:15. de aducere aminte și a turnatCap. 31:13,45;35:14. untdelemn pe vârful ei. 19 A dat loculuiLev. 8:10-12.Num. 7:1. acestuia numele Betel28:19 Adică, tălmăcit: Casa lui Dumnezeu., dar mai înainte cetatea se chema Luz. 20 IacovJud. 1:23,26.Osea 4:15. a făcut o juruință și a zis: „DacăCap. 31:13.Jud. 11:30.2 Sam. 15:8. va fi Dumnezeu cu mine și mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâineVers. 15. să mănânc și haine să mă îmbrac 21 și dacă mă voi întoarce1 Tim. 6:8. în pace în casa tatălui meu, atunciJud. 11:31.2 Sam. 19:24,30. Domnul va fi Dumnezeul meu; 22 piatra aceasta pe care am pus-o ca stâlp de aducere aminte va fi casa lui DumnezeuDeut. 26:17.2 Sam. 15:8.2 Împ. 5:17. și Îți voi da a zecea parte din totCap. 35:7,14.Lev. 27:30. ce-mi vei da."