1 Giacobbe venne a sapere che i figli di Labano dicevano: "Giacobbe ha preso tutto quello che era di nostro padre; e con quello che era di nostro padre, si è fatto tutta questa ricchezza". 2 Giacobbe osservò pure il volto di Labano; ed ecco, non era più, verso di lui, quello di prima. 3 Allora l’Eterno disse a Giacobbe: "Torna al paese dei tuoi padri e dai tuoi parenti; e io sarò con te". 4 Così Giacobbe mandò a chiamare Rachele e Lea perché venissero ai campi, presso il suo gregge, e disse loro: 5 "Io vedo che il volto di vostro padre non è più, verso di me, quello di prima; ma l’Iddio di mio padre è stato con me. 6 Ora voi sapete che io ho servito vostro padre con tutte le mie forze, 7 mentre vostro padre mi ha ingannato e ha cambiato il mio salario dieci volte; ma Dio non gli ha permesso di farmi del male. 8 Quando diceva: ‘I macchiati saranno il tuo salario’, tutto il gregge partoriva agnelli macchiati; e quando diceva: ‘Gli striati saranno il tuo salario’, tutto il gregge partoriva agnelli striati. 9 Così Dio ha tolto il bestiame a vostro padre e me lo ha dato. 10 E una volta avvenne, al tempo che le pecore entravano in calore, che io alzai gli occhi, e vidi, in sogno, che i maschi che montavano le femmine erano striati, macchiati o chiazzati. 11 E l’Angelo di Dio mi disse nel sogno: ‘Giacobbe!’. Io risposi: ‘Eccomi!’. 12 Ed egli: ‘Alza ora gli occhi e guarda; tutti i maschi che montano le femmine, sono striati, macchiati o chiazzati; perché ho visto tutto quello che Labano ti fa. 13 Io sono l’Iddio di Betel, dove tu hai unto una pietra commemorativa e mi facesti un voto. Ora alzati, parti da questo paese, e torna al tuo paese natìo’". 14 Rachele e Lea risposero e gli dissero: "Noi abbiamo forse ancora qualche parte o eredità in casa di nostro padre? 15 Lui non ci ha trattate da straniere, quando ci ha vendute e per di più ha mangiato il nostro denaro? 16 Tutte le ricchezze che Dio ha tolto a nostro padre, sono nostre e dei nostri figli; ora fa’ pure tutto quello che Dio ti ha detto". 17 Allora Giacobbe si alzò, mise i suoi figli e le sue mogli sui cammelli, 18 e portò via tutto il suo bestiame, tutti i beni che aveva acquistato, il bestiame che gli apparteneva e che aveva acquistato in Paddan-Aram, per andarsene da Isacco suo padre, nel paese di Canaan. 19 Mentre Labano se n’era andato a tosare le sue pecore, Rachele rubò gli idoli di suo padre. 20 Giacobbe partì segretamente da Labano, l’Arameo, senza dirgli che voleva fuggire. 21 Così se ne fuggì, con tutto quello che aveva; e si alzò, passò il fiume, e si diresse verso il monte di Galaad.
22 Il terzo giorno, fu annunciato a Labano che Giacobbe era fuggito. 23 Allora egli prese con sé i suoi fratelli, lo inseguì per sette giornate di cammino, e lo raggiunse al monte di Galaad. 24 Ma Dio venne da Labano l’Arameo, in un sogno della notte, e gli disse: "Guardati dal parlare a Giacobbe, né in bene né in male". 25 Labano dunque raggiunse Giacobbe. Ora Giacobbe aveva piantato la sua tenda sul monte; e anche Labano e i suoi fratelli avevano piantato le loro, sul monte di Galaad. 26 Allora Labano disse a Giacobbe: "Che hai fatto? Mi hai ingannato e portato via le mie figlie come prigioniere di guerra. 27 Perché te ne sei fuggito di nascosto, e mi hai ingannato e non mi hai avvertito? Io ti avrei congedato con gioia e con canti, al suono di timpano e di cetra. 28 E non mi hai neppure permesso di baciare i miei figli e le mie figlie! Tu hai agito da stolto. 29 Sarebbe in mio potere farvi del male; ma l’Iddio di vostro padre mi ha parlato la notte scorsa, dicendo: ‘Guardati dal parlare a Giacobbe, né in bene né in male’. 30 Ora dunque te ne sei di certo andato, perché desideravi la casa di tuo padre; ma perché hai rubato i miei dèi?". 31 Giacobbe rispose a Labano: "È che avevo paura, perché dicevo fra me che tu avresti potuto togliermi per forza le tue figlie. 32 Ma chiunque sia colui presso il quale avrai trovato i tuoi dèi, egli deve morire! Alla presenza dei nostri fratelli, verifica ciò che è tuo fra le cose mie, e prenditelo!". Ora Giacobbe ignorava che Rachele avesse rubato gli idoli. 33 Labano dunque entrò nella tenda di Giacobbe, nella tenda di Lea e nella tenda delle due serve, ma non trovò nulla. E uscito dalla tenda di Lea, entrò nella tenda di Rachele. 34 Rachele aveva preso gli idoli, li aveva messi nella sella del cammello, e si era posta sopra a sedere. Labano frugò tutta la tenda, e non trovò nulla. 35 E lei disse a suo padre: "Non la prenda a male il mio signore se io non posso alzarmi davanti a te, perché ho le solite ricorrenze delle donne". Ed egli cercò ma non trovò gli idoli. 36 Allora Giacobbe si adirò e litigò con Labano e riprese a dirgli: "Qual è il mio delitto, qual è il mio peccato, perché tu mi abbia inseguito con tanto ardore? 37 Tu hai frugato tutta la mia roba; che hai trovato di tutta la roba di casa tua? Mettilo qui davanti ai miei e i tuoi fratelli, e giudichino loro fra noi due! 38 Ecco sono stato con te vent’anni; le tue pecore e le tue capre non hanno abortito e io non ho mangiato i montoni del tuo gregge. 39 Io non ti ho mai portato quello che le bestie feroci avevano sbranato; ne ho subìto il danno io; tu mi ridomandavi conto di quello che era stato rubato di giorno o rubato di notte. 40 Di giorno, mi consumava il caldo; di notte, il gelo; e il sonno fuggiva dai miei occhi. 41 Ecco sono in casa tua da vent’anni; ti ho servito quattordici anni per le tue due figlie, e sei anni per le tue pecore, e tu hai cambiato il mio salario dieci volte. 42 Se l’Iddio di mio padre, l’Iddio di Abraamo e il Terrore di Isacco non fosse stato con me, certo, tu mi avresti ora rimandato a vuoto. Dio ha visto la mia afflizione e la fatica delle mie mani, e la notte scorsa ha pronunciato la sua sentenza". 43 Labano rispose a Giacobbe, dicendo: "Queste figlie sono figlie mie, questi figli sono figli miei, queste pecore sono pecore mie, e tutto quello che vedi è mio. E cosa posso fare oggi a queste mie figlie o ai loro figli che esse hanno partorito? 44 Ora dunque vieni, facciamo un patto fra me e te, e serva di testimonianza fra me e te".
45 Giacobbe prese una pietra e la eresse come pietra commemorativa. 46 E Giacobbe disse ai suoi fratelli: "Raccogliete delle pietre". Ed essi presero delle pietre, ne fecero un mucchio, e presso il mucchio mangiarono. 47 E Labano chiamò quel mucchio Iegar-Saaduta, e Giacobbe lo chiamò Galed. 48 E Labano disse: "Questo mucchio è oggi testimone fra me e te". Perciò fu chiamato Galed, 49 e anche Mispa, perché Labano disse: "L’Eterno tenga l’occhio su di me e su di te quando non ci potremo vedere l’un l’altro. 50 Se tu affliggi le mie figlie e se prendi altre mogli oltre le mie figlie, non ci sarà un uomo con noi; ma, bada, Dio sarà testimone fra me e te". 51 Labano disse ancora a Giacobbe: "Ecco questo mucchio di pietre, ed ecco la pietra commemorativa che io ho eretta fra me e te. 52 Sia questo mucchio un testimone e sia questo monumento un testimone che io non passerò oltre questo mucchio per andare da te, e che tu non passerai oltre questo mucchio e questo monumento per fare del male. 53 L’Iddio di Abraamo e l’Iddio di Naor, l’Iddio di loro padre, sia giudice fra noi!". Giacobbe giurò per il Terrore di Isacco suo padre. 54 Poi Giacobbe offrì un sacrificio sul monte e invitò i suoi fratelli a mangiare del pane. Essi dunque mangiarono del pane e passarono la notte sul monte. 55 La mattina, Labano si alzò di buon’ora, baciò i suoi figli e le sue figlie, e li benedisse. Poi Labano se ne andò, e tornò a casa sua.
1 Iacov a auzit vorbele fiilor lui Laban, care ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru și cu averea tatălui nostru și-a agonisit el toată bogățiaPs. 49:16. aceasta." 2 Iacov s-a uitat și la fațaCap. 4:5. lui Laban și iată că ea nu maiDeut. 28:54. era ca înainte. 3 Atunci, Domnul a zis lui Iacov: „Întoarce-teCap. 28:15,20,21;32:9. în țara părinților tăi și în locul tău de naștere, și Eu voi fi cu tine." 4 Iacov a trimis de a chemat pe Rahela și pe Lea la câmp, la turma lui. 5 El le-a zis: „După fața tatălui vostru, vădVers. 2. bine că el nu mai este ca înainte, dar Dumnezeul tatălui meu a fostVers. 3. cu mine. 6 Voi înșivă știțiVers. 38-41. Cap. 30:29. că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea. 7 Și tatăl vostru m-a înșelat: de zeceVers. 41. ori mi-a schimbatNum. 14:22.Neem. 4:12.Iov 19:3.Zah. 8:23. simbria, dar Dumnezeu nu i-a îngăduitCap. 20:6.Ps. 105:14. să mă păgubească. 8 Ci când zicea el: ‘Mieii pestrițiCap. 30:32. să fie simbria ta’, toate oile făceau miei pestriți. Și când zicea: ‘Mieii bălțați să fie simbria ta’, toate oile făceau miei bălțați. 9 Dumnezeu a luat astfelVers. 1,16. toată turma tatălui vostru și mi-a dat-o mie. 10 Pe vremea când se înfierbântau oile, eu am ridicat ochii și am văzut în vis că țapii și berbecii care săreau pe capre și pe oi erau bălțați, pestriți și seini. 11 Și ÎngerulCap. 48:16. lui Dumnezeu mi-a zis în vis: ‘Iacove!’ ‘Iată-mă’, am răspuns eu. 12 El a zis: ‘Ridică ochii și privește: toți țapii și berbecii care sar pe capre și pe oi sunt bălțați, pestriți și seini, căci amExod 3:7. văzut tot ce ți-a făcut Laban. 13 Eu sunt Dumnezeul din Betel, undeCap. 28:18-20. ai uns un stâlp de aducere aminte, unde Mi-ai făcut o juruință. Acum, scoală-teVers. 3. Cap. 32:9., ieși din țara aceasta și întoarce-te în țara ta de naștere.’" 14 Rahela și Lea au răspuns și i-au zis: „Mai avem noi oare parteCap. 2:24. și moștenire în casa tatălui nostru? 15 Nu suntem noi oare privite de el ca niște străine, fiindcă ne-aCap. 29:15,27. vândut și ne-a mâncat și banii? 16 Toată bogăția pe care a luat-o Dumnezeu de la tatăl nostru este a noastră și a copiilor noștri. Fă acum tot ce ți-a spus Dumnezeu." 17 Iacov s-a sculat și a pus pe copiii și nevestele sale călare pe cămile. 18 Și-a luat toată turma și toate averile pe care le avea, turma pe care o agonisise în Padan-Aram, și a plecat la tatăl său Isaac, în țara Canaan. 19 Pe când Laban se dusese să-și tundă oile, Rahela a furat idoliiCap. 35:2. tatălui său, 20 și Iacov a înșelat pe Laban, Arameul, căci nu l-a înștiințat de fuga sa. 21 A fugit astfel cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut râulCap. 46:28.2 Împ. 12:17.Luca 9:51,53. (Eufrat) și s-a îndreptat spre muntele Galaad.
22 A treia zi, au dat de veste lui Laban că Iacov a fugit. 23 Laban a luat cu el pe frații săiCap. 13:8., l-a urmărit cale de șapte zile și l-a ajuns la muntele Galaad. 24 Dar Dumnezeu S-a arătat noaptea în visCap. 20:3.Iov 33:15.Mat. 1:20. lui Laban, Arameul, și i-a zis: „Ferește-te să spui o vorbăCap. 24:50. rea lui Iacov!" 25 Laban a ajuns dar pe Iacov. Iacov își întinsese cortul pe munte; Laban și-a întins și el cortul cu frații lui pe muntele Galaad. 26 Atunci, Laban a zis lui Iacov: „Ce-ai făcut? Pentru ce m-ai înșelat și mi-ai luat fetele1 Sam. 30:2. ca pe niște roabe luate cu sabia? 27 Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înșelat și nu mi-ai dat de știre? Te-aș fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei și al cântecelor, în sunet de timpane și alăută. 28 Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărutVers. 55.Rut 1:9,14.1 Împ. 19:20.Fapte 20:37. nepoții și fetele! Ca un nebun1 Sam. 13:13.2 Cron. 16:9. ai lucrat. 29 Mâna mea este destul de tare ca să vă fac rău, dar DumnezeulVers. 53. Cap. 28:13. tatălui vostru mi-a zis în noaptea trecutăVers. 24.: ‘Ferește-te să spui o vorbă rea lui Iacov!’ 30 Dar acum, odată ce ai plecat, pentru că te topești de dor după casa tatălui tău, de ce mi-ai furatVers. 19.Jud. 18:24. dumnezeii mei?" 31 Drept răspuns, Iacov a zis lui Laban: „Am fugit, fiindcă mi-era frică, gândindu-mă că poate îmi vei lua înapoi fetele tale. 32 Dar să piarăCap. 44:9. acela la care îți vei găsi dumnezeii tăi! În fața fraților noștri, cercetează și vezi ce-i la mine din ale tale, și ia-ți-l." Iacov nu știa că Rahela îi furase. 33 Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei, în cortul celor două roabe și n-a găsit nimic. A ieșit din cortul Leei și a intrat în cortul Rahelei. 34 Rahela luase idolii, îi pusese sub samarul cămilei și șezuse deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a găsit nimic. 35 Ea a zis tatălui său: „Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot sculaExod 20:12.Lev. 19:32. înaintea ta, căci mi-a venit rânduiala femeilor." A căutat peste tot, dar n-a găsit idolii. 36 Iacov s-a mâniat și a certat pe Laban. A luat din nou cuvântul și i-a zis: „Care este nelegiuirea mea și care este păcatul meu, de mă urmărești cu atâta înverșunare? 37 Mi-ai scormonit toate lucrurile și ce ai găsit din lucrurile din casa ta? Scoate-le aici, înaintea fraților mei și fraților tăi, ca să judece ei între noi amândoi! 38 Iată, am stat la tine douăzeci de ani; oile și caprele nu ți s-au stârpit și n-am mâncat berbeci din turma ta. 39 Nu ți-am adus acasă vite sfâșiateExod 22:10. de fiare: eu însumi te-am despăgubit pentru ele; îmi cereai înapoiExod 22:12. ce mi se fura ziua sau ce mi se fura noaptea. 40 Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig și-mi fugea somnul de pe ochi. 41 Iată, douăzeci de ani am stat în casa ta, ți-am slujitCap. 29:27,28. paisprezece ani pentru cele două fete ale tale și șase ani pentru turma ta și de zece ori mi-ai schimbatVers. 7. simbria. 42 Dacă n-aș fi avutPs. 124:1,2. cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se temeVers. 53.Is. 8:13. Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mâinile goale. Dar DumnezeuCap. 29:32.Exod 3:7. a văzut suferința mea și osteneala mâinilor mele și ieri noapte a rostit1 Cron. 12:17.Iuda 9. judecata." 43 Drept răspuns, Laban a zis lui Iacov: „Fiicele acestea sunt fiicele mele, copiii aceștia sunt copiii mei, turma aceasta este turma mea și tot ce vezi este al meu. Și ce pot face eu azi pentru fiicele mele sau pentru copiii lor pe care i-au născut? 44 Vino să facem amândoi un legământCap. 26:28., și legământul acesta să slujească de mărturieIos. 24:27. între mine și tine!" 45 Iacov a luatCap. 28:18. o piatră și a pus-o ca stâlp de aducere aminte. 46 Iacov a zis fraților săi: „Strângeți pietre." Ei au strâns pietre și au făcut o movilă, și au mâncat acolo pe movilă. 47 Laban a numit-o Iegar-Sahaduta (Movila mărturiei), și Iacov a numit-o Galed (Movila mărturiei). 48 Laban a zis: „MovilaIos. 24:27. aceasta să slujească azi de mărturie între mine și tine!" De aceea i-au pus numele Galed. 49 Se mai numește și MițpaJud. 11:29.1 Sam. 7:5.(Veghere), pentru că Laban a zis: „Domnul să vegheze asupra mea și asupra ta când ne vom pierde din vedere unul pe altul. 50 Dacă vei asupri pe fetele mele și dacă vei mai lua și alte neveste afară de fetele mele, ia bine seama că nu un om va fi cu noi, ci Dumnezeu va fi martor între mine și tine." 51 Laban a zis lui Iacov: „Iată movila aceasta și iată stâlpul acesta pe care l-am ridicat între mine și tine. 52 Movila aceasta să fie martoră și stâlpul acesta să fie martor că nici eu nu voi trece la tine peste movila aceasta și nici tu nu vei trece la mine peste movila aceasta și peste stâlpul acesta, ca să ne facem rău. 53 Dumnezeul lui Avraam și al lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor să judeceCap. 16:5. între noi." Iacov a juratCap. 21:23. pe Acela de care se temeaVers. 42. Isaac. 54 Iacov a adus o jertfă pe munte și a poftit pe frații lui să mănânce; ei au mâncat și au rămas toată noaptea pe munte. 55 Laban s-a sculat dis-de-dimineață, și-a sărutat nepoții și fetele și i-a binecuvântatCap. 28:1.. Apoi a plecat și s-a întorsCap. 18:33;30:25. la locuința lui.