1 L’Eterno visitò Sara come aveva detto; e l’Eterno fece a Sara come aveva promesso. 2 E Sara concepì e partorì un figlio ad Abraamo, quando egli era vecchio, al tempo che Dio gli aveva fissato. 3 E Abraamo chiamò Isacco il figlio che gli era nato, che Sara gli aveva partorito. 4 E Abraamo circoncise suo figlio Isacco all’età di otto giorni, come Dio gli aveva comandato. 5 Abraamo aveva cento anni quando nacque suo figlio Isacco. 6 E Sara disse: "Dio mi ha dato di che ridere; chiunque lo udrà riderà con me". 7 E aggiunse: "Chi avrebbe mai detto ad Abraamo che Sara avrebbe allattato figli? siccome io gli ho partorito un figlio nella sua vecchiaia".
8 Il bambino crebbe e fu svezzato; e nel giorno che Isacco fu svezzato, Abraamo fece un gran convito. 9 Sara vide che il figlio partorito ad Abraamo da Agar, l’Egiziana, rideva; 10 allora lei disse ad Abraamo: "Caccia via questa serva e suo figlio; perché il figlio di questa serva non deve essere erede con mio figlio, con Isacco". 11 E la cosa dispiacque fortemente ad Abraamo, a causa di suo figlio. 12 Ma Dio disse ad Abraamo: "Non dispiacerti a causa del fanciullo e della tua serva; acconsenti a tutto quello che Sara ti dirà; poiché da Isacco uscirà la progenie che porterà il tuo nome. 13 Ma anche del figlio di questa serva io farò una nazione, perché è tua progenie". 14 Abraamo dunque si alzò la mattina presto, prese del pane e un otre di acqua e lo diede ad Agar, mettendoglielo sulle spalle; le diede anche il fanciullo, e la mandò via. Lei partì e andò vagando per il deserto di Beer-Sceba. 15 Quando l’acqua dell’otre venne a mancare, lei lasciò cadere il fanciullo sotto un arboscello. 16 E andò a sedersi di fronte, a distanza di un tiro d’arco; perché diceva: "Che io non veda morire il fanciullo!". Sedutasi così di fronte, alzò la voce e pianse. 17 Dio udì la voce del ragazzo; e l’angelo di Dio chiamò Agar dal cielo e le disse: "Che hai, Agar? non temere, poiché Dio ha udito la voce del fanciullo là dov’è. 18 Alzati, prendi il ragazzo e tienilo per la mano, perché io farò di lui una grande nazione". 19 Dio le aprì gli occhi, e lei vide un pozzo d’acqua: andò, riempì d’acqua l’otre, e diede da bere al ragazzo. 20 E Dio fu con lui; egli crebbe, abitò nel deserto, e fu un tiratore d’arco; 21 dimorò nel deserto di Paran e sua madre gli prese per moglie una donna del paese d’Egitto.
22 In quel tempo Abimelec, accompagnato da Picol, capo del suo esercito, parlò ad Abraamo, dicendo: "Dio è con te in tutto quello che fai. 23 Ebbene giurami qui, nel nome di Dio, che tu non ingannerai né me, né i miei figli, né i miei nipoti, ma che userai verso di me e verso il paese dove hai abitato come straniero, la stessa benevolenza che io ho usato verso di te". 24 E Abraamo rispose: "Lo giuro". 25 Ma Abraamo rimproverò Abimelec a causa di un pozzo di acqua, di cui i servi di Abimelec si erano impadroniti con la forza. 26 E Abimelec disse: "Io non so chi abbia fatto questo; tu stesso non me l’hai fatto sapere, e io non ne ho sentito parlare che oggi". 27 Allora Abraamo prese pecore e buoi e li diede ad Abimelec; e i due fecero alleanza. 28 Poi Abraamo mise da parte sette agnelle del gregge. 29 E Abimelec disse ad Abraamo: "Che vogliono dire queste sette agnelle che tu hai messe da parte?". 30 Abraamo rispose: "Tu accetterai dalla mia mano queste sette agnelle, perché questo mi serva di testimonianza che io ho scavato questo pozzo". 31 Perciò egli chiamò quel luogo Beer-Sceba, perché entrambi vi avevano fatto giuramento. 32 Così fecero alleanza a Beer-Sceba. Poi Abimelec, con Picol, capo del suo esercito, si alzò, e se ne tornarono nel paese dei Filistei. 33 E Abraamo piantò un tamarindo a Beer-Sceba, e lì invocò il nome dell’Eterno, l’Iddio dell’eternità. 34 E Abraamo abitò come straniero molto tempo nel paese dei Filistei.
1 Domnul Și-a adus aminte1 Sam. 2:21. de cele ce spusese Sarei și Domnul a împlinit față de Sara ceCap. 17:19;18:10,14.Gal. 4:23,28. făgăduise. 2 SaraFapte 7:8.Gal. 4:22.Evr. 11:11. a rămas însărcinată și a născut lui Avraam un fiu la bătrânețe, la vremeaCap. 17:21. hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu. 3 Avraam a pus fiului său nou-născut, pe care i-l născuse Sara, numele IsaacCap. 17:19.. 4 Avraam a tăiat împrejurFapte 7:8. pe fiul său Isaac la vârsta de opt zile, cumCap. 17:10,12. îi poruncise Dumnezeu. 5 AvraamCap. 17:1,17. era în vârstă de o sută de ani la nașterea fiului său Isaac. 6 Și Sara a zis: „DumnezeuPs. 126:2.Is. 54:1.Gal. 4:27.Luca 1:58. m-a făcut de râs: oricine va auzi va râde de mine." 7 Și a adăugat: „Cine s-ar fi gândit să spună lui Avraam că Sara va da țâță la copii? Și totușiCap. 18:11,12. i-am născut un fiu la bătrânețe!"
8 Copilul s-a făcut mare și a fost înțărcat. Avraam a făcut un ospăț mare în ziua când a fost înțărcat Isaac. 9 Sara a văzut râzândCap. 16:1. pe fiul pe care-lCap. 16:15. născuse lui Avraam egipteancaGal. 4:29. Agar. 10 Și a zis lui Avraam: „IzgoneșteGal. 4:30. Cap. 25:6; 36:6,7. pe roaba aceasta și pe fiul ei, căci fiul roabei acesteia nu va moșteni împreună cu fiul meu, cu Isaac." 11 Cuvintele acestea n-au plăcut deloc lui Avraam, din pricinaCap. 17:18. fiului său. 12 Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu te mâhnești de cuvintele acestea, din pricina copilului și din pricina roabei tale; fă Sarei tot ce-ți cere, căci numai din IsaacRom. 9:7,8.Evr. 11:18. va ieși o sămânță care va purta cu adevărat numele tău. 13 Dar și pe fiul roabei tale îl voi face un neamVers. 18. Cap. 16:10;17:20., căci este sămânța ta." 14 A doua zi, Avraam s-a sculat de dimineață, a luat pâine și un burduf cu apă, pe care i l-a dat Agarei și i l-a pus pe umăr; i-a dat și copilul și i-a dat drumulIoan 8:35.. Ea a plecat și a rătăcit prin pustia Beer-Șeba. 15 Când s-a isprăvit apa din burduf, a aruncat copilul sub un tufiș 16 și s-a dus de a șezut în fața lui la o mică depărtare de el, ca la o aruncătură de arc, căci zicea ea: „Să nu văd moartea copilului!" A șezut dar în fața lui la o parte, a ridicat glasul și a început să plângă. 17 DumnezeuExod 3:7. a auzit glasul copilului, și Îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer pe Agar și i-a zis: „Ce ai tu, Agar? Nu te teme, căci Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde este. 18 Scoală-te, ia copilul și ține-l de mână, căci voi faceVers. 13. din el un neam mare." 19 Și DumnezeuNum. 22:31.2 Împ. 6:17,18,20.Luca 24:16,31. i-a deschis ochii și ea a văzut un izvor de apă; s-a dus de a umplut burduful cu apă și a dat copilului să bea. 20 DumnezeuCap. 28:15;39:2,3,21. a fost cu copilul, care a crescut, a locuit în pustie șiCap. 16:12. a ajuns vânător cu arcul. 21 A locuit în pustiul Paran și mama sa i-a luat o nevastăCap. 24:4. din țara Egiptului.
22 În vremea aceea, AbimelecCap. 20:2;26:26., însoțit de Picol, căpetenia oștirii lui, a vorbit astfel lui Avraam: „DumnezeuCap. 26:28. este cu tine în tot ce faci. 23 Jură-miIos. 2:12.1 Sam. 24:21. acum, aici, pe Numele lui Dumnezeu, că nu mă vei înșela niciodată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe nepoții mei, și că vei avea față de mine și față de țara în care locuiești ca străin aceeași bunăvoință pe care o am eu față de tine." 24 Avraam a zis: „Jur!" 25 Dar Avraam a băgat vină lui Abimelec pentru o fântână de apă, pe care puseseră mâna cu silaCap. 26:15,18,20-22. robii lui Abimelec. 26 Abimelec a răspuns: „Nu știu cine a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai dat de știre și nici eu nu aflu decât azi." 27 Și Avraam a luat oi și boi, pe care i-a dat lui Abimelec, și au făcut legământCap. 26:31. amândoi. 28 Avraam a pus deoparte șapte mielușele din turmă. 29 Și Abimelec a zis lui Avraam: „Ce suntCap. 33:8. aceste șapte mielușele pe care le-ai pus deoparte?" 30 El a răspuns: „Trebuie să primești din mâna mea aceste șapte mielușele, pentru ca să-mi slujească de mărturieCap. 31:48,52. că am săpat fântâna aceasta." 31 Iată de ce locul acela se numeșteCap. 26:33. Beer-Șeba21:31 Adică: Fântâna jurământului., căci acolo și-au jurat ei credință unul altuia. 32 Astfel au făcut ei legământ la Beer-Șeba. După aceea, Abimelec s-a sculat împreună cu Picol, căpetenia oștirii sale, și s-au întors în țara filistenilor. 33 Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Șeba și a chematCap. 4:26. acolo Numele Domnului Dumnezeului celui veșnicDeut. 33:27.Is. 40:28.Rom. 16:26.1 Tim. 1:17.. 34 Avraam a locuit multă vreme ca străin în țara filistenilor.