1 Ecco, un re regnerà secondo giustizia e i prìncipi governeranno con equità. 2 Un uomo sarà come un riparo dal vento, come un rifugio contro l’uragano, come dei corsi di acqua in luogo arido, come l’ombra di una grande roccia in una terra che langue. 3 Gli occhi di quelli che vedono non saranno più accecati e gli orecchi di quelli che odono staranno attenti. 4 Il cuore degli sconsiderati capirà la saggezza, e la lingua dei balbuzienti parlerà spedita e distinta. 5 Lo scellerato non sarà più chiamato nobile e l’impostore non sarà più chiamato magnanimo. 6 Poiché lo scellerato proferisce scelleratezze e il suo cuore si dà all’iniquità per commettere cose empie e dire cose malvagie contro l’Eterno; per lasciare vuoto lo stomaco di chi ha fame e far mancare la bevanda a chi ha sete. 7 Le armi dell’impostore sono malvagie; egli forma disegni criminosi per distruggere il misero con parole bugiarde e il bisognoso quando afferma il giusto. 8 Ma l’uomo nobile forma nobili disegni, e si impegna per cose nobili.
9 O donne spensierate, alzatevi, e ascoltate la mia voce! O figlie troppo fiduciose, porgete orecchio alla mia parola! 10 Fra un anno e qualche giorno voi tremerete, o donne troppo fiduciose, poiché la vendemmia è passata, e non si farà raccolta. 11 Abbiate spavento, o donne spensierate! tremate, o troppo fiduciose! Spogliatevi, denudatevi, mettetevi il cilicio ai fianchi, 12 picchiandovi il seno a causa dei campi una volta così belli, e delle vigne una volta così feconde. 13 Sulla terra del mio popolo cresceranno pruni e rovi; sì, su tutte le case di piacere della città gaia. 14 Poiché il palazzo sarà abbandonato, la città rumorosa sarà resa deserta, la collina e la torre saranno per sempre ridotte in caverne, in luogo di spasso per gli onagri e di pascolo per le greggi, 15 finché su di noi sia sparso lo Spirito dall’alto e il deserto divenga un frutteto, e il frutteto sia considerato come una foresta. 16 Allora la rettitudine abiterà nel deserto e la giustizia avrà la sua dimora nel frutteto. 17 Il frutto della giustizia sarà la pace e l’effetto della giustizia, tranquillità e sicurezza per sempre. 18 Il mio popolo abiterà in un soggiorno di pace, in dimore sicure, in quieti luoghi di riposo. 19 Ma la foresta cadrà sotto la grandine, e la città sarà profondamente abbassata. 20 Beati voi che seminate in riva a tutte le acque e che lasciate andare libero il piede del bue e dell’asino!
1 Atunci împăratulPs. 45:1.Ier. 23:5.Osea 3:5.Zah. 9:9. va împărăți cu dreptate și voievozii vor cârmui cu nepărtinire. 2 Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului și ca unCap. 4:6;25:4. loc de scăpare împotriva furtunii, ca niște râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete. 3 OchiiCap. 29:18;35:5,6. celor ce văd nu vor mai fi legați și urechile celor ce aud vor lua aminte. 4 Inima celor ușuratici va pricepe și va înțelege și limba gângavilor va vorbi iute și deslușit. 5 Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mișelul nu se va mai numi cu inimă largă. 6 Căci nebunul spune nebunii și inima lui gândește rău, ca să lucreze în chip nelegiuit și să spună neadevăruri împotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flămând și să ia băutura celui însetat. 7 Armele mișelului sunt nimicitoare; el face planuri vinovate ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar când pricina săracului este dreaptă. 8 Dar cel ales la suflet face planuri alese și stăruiește în planurile lui alese. 9 Femei fără grijăAmos 6:1., sculați-vă și ascultați glasul meu! Fiice nepăsătoare, luați aminte la cuvântul meu! 10 Într-un an și câteva zile, veți tremura, nepăsătoarelor, căci se va duce culesul viilor și strângerea poamelor nu va mai veni. 11 Îngroziți-vă, voi, cele fără grijă! Tremurați, nepăsătoarelor! Dezbrăcați-vă, dezgoliți-vă și încingeți-vă coapsele cu haine de jale! 12 Bateți-vă pieptul, aducându-vă aminte de frumusețea câmpiilor și de rodnicia viilor. 13 PeCap. 34:13.Osea 9:6. pământul poporului meu cresc spini și mărăcini, chiar și în toate casele de plăcere ale cetățiiCap. 22:2. celei vesele. 14 Casa împărăteascăCap. 27:10. este părăsită, cetatea gălăgioasă este lăsată; dealul și turnul vor sluji pe vecie ca peșteri; măgarii sălbatici se vor juca în ele și turmele vor paște 15 până când se va turna DuhulPs. 104:30.Ioel 2:28. de sus peste noi; atunci pustiaCap. 29:17;35:2. se va preface în pământ și pometul va fi privit ca o pădure. 16 Atunci nepărtinirea va locui în pustie și neprihănirea își va avea locuința în pomet. 17 LucrareaIac. 3:18. neprihănirii va fi pacea; roadele neprihănirii: odihna și liniștea pe vecie. 18 Poporul meu va locui în locuința păcii, în case fără grijă și în adăposturi liniștite. 19 Dar pădurea va fi prăbușită sub grindină, și cetateaCap. 30:30., plecată adâncZah. 11:2.. 20 Ferice de voi, care semănați pretutindeni de-a lungul apelor și care dați drumul pretutindeni bouluiCap. 30:24. și măgarului!