1 Isole, ascoltatemi! Popoli lontani, state attenti! L’Eterno mi ha chiamato fin dal grembo materno, ha pronunciato il mio nome fin dal seno di mia madre. 2 Egli ha reso la mia bocca come una spada tagliente, mi ha nascosto nell’ombra della sua mano; ha fatto di me una freccia appuntita, mi ha riposto nella sua faretra 3 e mi ha detto: "Tu sei il mio servo, Israele, nel quale io manifesterò la mia gloria". 4 Ma io dicevo: "Invano ho faticato, inutilmente, per nulla ho consumato la mia forza; ma certo, il mio diritto è presso l’Eterno e la mia ricompensa è presso il mio Dio". 5 E ora parla l’Eterno che mi ha formato fin dal grembo materno per essere suo servo, per ricondurgli Giacobbe e per raccogliere intorno a lui Israele; io sono onorato agli occhi dell’Eterno e il mio Dio è la mia forza. 6 Egli dice: "È troppo poco che tu sia mio servo per rialzare le tribù di Giacobbe e per ricondurre gli scampati d’Israele; voglio fare di te la luce delle nazioni, lo strumento della mia salvezza fino alle estremità della terra".

7 Così parla l’Eterno, il Redentore, il Santo d’Israele, a colui che è disprezzato dagli uomini, detestato dalla nazione, schiavo dei potenti: "Dei re lo vedranno e si alzeranno; dei prìncipi pure e si prostreranno, a causa dell’Eterno che è fedele, del Santo d’Israele che ti ha scelto".

8 Così parla l’Eterno: "Nel tempo della grazia io ti esaudirò, nel giorno della salvezza ti aiuterò; ti preserverò e farò di te l’alleanza del popolo, per rialzare il paese, per rimetterli in possesso delle eredità devastate, 9 per dire ai prigionieri: ‘Uscite!’ e a quelli che sono nelle tenebre: ‘Mostratevi!’. Essi pascoleranno lungo le vie e troveranno il loro pascolo su tutte le alture; 10 non avranno fame né sete, né miraggio né sole li colpirà più; poiché colui che ha pietà di loro li guiderà e li condurrà alle sorgenti d’acqua. 11 Io trasformerò tutte le mie montagne in vie, e le mie strade saranno elevate. 12 Guardate! Questi vengono da lontano; ecco, questi altri vengono da settentrione e da occidente, e questi dal paese dei Sinim".

13 Esultate, o cieli, e tu, terra, festeggia! Gridate di gioia, o monti, poiché l’Eterno consola il suo popolo e ha pietà dei suoi afflitti.

14 Ma Sion ha detto: "L’Eterno mi ha abbandonata, il Signore mi ha dimenticata". 15 Una donna dimentica forse il bimbo che allatta, smettendo di avere pietà del frutto delle sue viscere? Anche se le madri dimenticassero, io non dimenticherò te. 16 Ecco, io ti ho scolpita sulle palme delle mie mani; le tue mura stanno sempre davanti ai miei occhi. 17 I tuoi figli accorrono; i tuoi distruttori, i tuoi devastatori si allontanano da te. 18 Volgi lo sguardo intorno e guarda: essi tutti si radunano e vengono da te. "Com’è vero che io vivo", dice l’Eterno, "tu ti rivestirai di essi come di un ornamento, te ne adornerai come una sposa. 19 Nelle tue rovine, nei tuoi luoghi desolati, nel tuo paese distrutto, sarai troppo allo stretto per i tuoi abitanti, e quelli che ti divoravano si allontaneranno da te. 20 I figli di cui fosti privata ti diranno ancora all’orecchio: ‘Questo posto è troppo stretto per me; fammi largo, perché io possa stabilirmi’. 21 E tu dirai nel tuo cuore: ‘Questi, chi me li ha generati? Poiché io ero privata dei miei figli, sterile, esiliata, scacciata. Questi chi li ha allevati? Ecco, io ero rimasta sola; questi dov’erano?’".

22 Così parla il Signore, l’Eterno: "Ecco, io alzerò la mia mano verso le nazioni, innalzerò la mia bandiera verso i popoli ed essi ti ricondurranno i tuoi figli in braccio, ti riporteranno le tue figlie sulle spalle. 23 Dei re saranno tuoi precettori e le loro regine saranno le tue balie; essi si prostreranno davanti a te con la faccia a terra e leccheranno la polvere dei tuoi piedi; tu riconoscerai che io sono l’Eterno e che quelli che sperano in me non saranno delusi". 24 Si può forse strappare il bottino al potente? e i giusti, fatti prigionieri, potranno essere liberati? 25 Sì; così dice l’Eterno: "Anche i prigionieri del potente saranno portati via e il bottino del tiranno sarà ripreso; io combatterò contro chi ti combatte e salverò i tuoi figli. 26 Farò mangiare ai tuoi oppressori la propria carne, e s’inebrieranno con il proprio sangue, come con il mosto: ogni carne riconoscerà che io, l’Eterno, sono il tuo Salvatore, il tuo Redentore, il Potente di Giacobbe".

1 „Ascultați-Mă*Cap. 41:1., ostroave! Luați aminte, popoare depărtate! Domnul*Vers. 5.Ier. 1:5.Mat. 1:20,24.Luca 1:15,31.Ioan 10:36.Gal. 1:15. M-a chemat din sânul mamei și M-a numit de la ieșirea din pântecele mamei. 2 Mi-a făcut gura*Cap. 11:1;51:16.Osea 6:5.Evr. 4:12.Apoc. 1:16. ca o sabie ascuțită, M-a acoperit cu*Cap. 51:16. umbra mâinii Lui și M-a făcut o*Ps. 45:5. săgeată ascuțită, M-a ascuns în tolba Lui cu săgeți 3 și Mi-a zis: ‘Israele, Tu ești Robul*Cap. 42:1.Zah. 3:8. Meu în care*Cap. 44:23.Ioan 13:31;15:8.Efes. 1:6. Mă voi slăvi.’ 4 Și*Ezec. 3:19. Eu Mă gândeam: ‘Degeaba am muncit, în zadar și fără folos Mi-am istovit puterea.’ Dar dreptul Meu este la Domnul, și răsplata Mea la Dumnezeul Meu. 5 Și, acum, Domnul vorbește, El, care*Vers. 1. M-a întocmit din pântecele mamei ca să fiu Robul Lui, ca să aduc înapoi la El pe Iacov și pe Israel, care este încă*Mat. 23:37. împrăștiat; căci Eu sunt prețuit înaintea Domnului, și Dumnezeul Meu este tăria Mea. 6 El zice: ‘Este prea puțin lucru să fii Robul Meu ca să ridici semințiile lui Iacov și să aduci înapoi rămășițele lui Israel. De aceea, te pun să fii Lumina*Cap. 42:6;60:3.Luca 2:32.Fapte 13:47;26:18. neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.’" 7 Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul, Sfântul lui Israel, către*Cap. 53:3.Mat. 26:67. Cel disprețuit și urât de popor, către Robul celor puternici: „Împărații*Ps. 72:10,11. Vers. 23. vor vedea lucrul acesta și se vor scula, și voievozii se vor arunca la pământ și se vor închina din pricina Domnului, care este credincios, din pricina Sfântului lui Israel, care Te-a ales."

8 Așa vorbește mai departe Domnul: „La*Ps. 69:13.2 Cor. 6:2. vremea îndurării Te voi asculta și în ziua mântuirii Te voi ajuta; Te voi păzi și Te voi pune*Cap. 42:6. să faci legământ cu poporul, să ridici țara și să împarți moștenirile pustiite; 9 să spui prinșilor*Cap. 42:7.Zah. 9:12. de război: ‘Ieșiți!’ și celor ce sunt în întuneric: ‘Arătați-vă!’ Ei vor paște pe drumuri și vor găsi locuri de pășune pe toate coastele. 10 Nu le va fi foame*Apoc. 7:16., nici nu le va fi sete; nu-i*Ps. 121:6. va bate arșița, nici soarele, căci Cel ce are milă de ei îi va călăuzi*Ps. 23:2. și-i va duce la izvoare de ape. 11 Voi*Cap. 40:4. preface toți munții Mei în drumuri și drumurile Mele vor fi bine croite." 12 Iată-i*Cap. 43:5,6. că vin de departe, unii de la miazănoapte și de la apus, iar alții din țara Sinim. 13 Bucurați-vă*Cap. 44:23., ceruri! Veselește-te, pământule! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Căci Domnul mângâie pe poporul Său și are milă de nenorociții Lui. 14 Sionul zicea*Cap. 40:27.: „M-a părăsit Domnul și m-a uitat Domnul!" 15 „Poate*Ps. 103:13.Mal. 3:17.Mat. 7:11. o femeie să uite copilul pe care-l alăptează și să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar*Rom. 11:29. chiar dacă l-ar uita, totuși Eu nu te voi uita cu niciun chip. 16 Iată că te-am săpat pe*Exod 13:9.Cânt. 8:6. mâinile Mele, și zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei! 17 Fiii tăi aleargă, dar*Vers. 19. cei ce te dărâmaseră și te pustiiseră vor ieși din mijlocul tău. 18 Ridică-ți*Cap. 60:4. ochii de jur împrejur și privește: toți aceștia se strâng, vin la tine. Pe viața Mea", zice Domnul, „că te vei îmbrăca cu toți aceștia ca*Prov. 17:6. și cu o podoabă și te vei încinge cu ei ca o mireasă. 19 Căci locurile tale pustiite și pustii, țara ta nimicită, vor*Cap. 54:1,2.Zah. 2:4;10:10. fi strâmte pentru locuitorii tăi, și cei ce voiau să te mănânce se vor depărta. 20 Fiii*Cap. 60:4. aceștia de care ai fost lipsit*Mat. 3:9.Rom. 11:11. vor spune mereu la urechile tale: ‘Locul este prea strâmt pentru mine; fă-mi loc, ca să pot să mă așez!’ 21 Și vei zice în inima ta: ‘Cine mi i-a născut? Căci eram fără copii și stearpă; eram roabă, izgonită. Cine i-a crescut? Rămăsesem singură. Unde erau aceștia?’" 22 De aceea, așa*Cap. 60:4;66:20. vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, voi face neamurilor semn cu mâna și-Mi voi înălța steagul spre popoare; ele vor aduce înapoi pe fiii tăi în brațele lor și vor duce pe fiicele tale pe umeri. 23 Te vor hrăni împărați*Ps. 72:11. Vers. 7. Cap. 52:15; 60:16. și împărătesele lor te vor alăpta. Se vor închina cu fața la pământ înaintea ta și vor linge*Ps. 72:9.Mica 7:17. țărâna de pe picioarele tale, ca să știi că Eu sunt Domnul și că*Ps. 34:22.Rom. 5:5;9:33;10:11. cei ce nădăjduiesc în Mine nu vor fi dați de rușine." 24 Se poate*Mat. 12:29.Luca 11:21,22. lua prada celui puternic? Și poate să scape cel prins din prinsoare? 25 „Da", zice Domnul, „prada celui puternic îi va fi luată și cel prins de asupritor va scăpa, căci Eu voi lupta împotriva vrăjmașilor tăi și voi scăpa pe fiii tăi. 26 Eu voi da*Cap. 9:20. asupritorilor tăi să-și mănânce carnea și se vor îmbăta ca de must de însuși sângele*Apoc. 14:20;16:6. lor. Și va*Ps. 9:16. Cap. 60:16. ști orice făptură că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov."