A sunamita volta para a sua terra
1 Ora, 2Rs 4.18,31-35Eliseu tinha dito à mulher cujo filho ele havia restaurado à vida: Levanta-te, vai com os de tua casa a peregrinar onde puderes, porque Sl 105.16;Ag 1.11Jeová chamou a fome, que Gn 41.27,54virá sobre a terra por sete anos. 2 Levantou-se a mulher e fez conforme a palavra do homem de Deus; e, indo com os de sua casa, peregrinou sete anos na terra dos filisteus. 3 Ao cabo dos sete anos, a mulher voltou da terra dos filisteus; e saiu para rogar ao rei sobre a sua casa e sobre as suas terras. 4 O rei falava com 2Rs 4.12;5.20-27Geazi, servo do homem de Deus, dizendo: Conta-me todas as grandes obras que Eliseu tem feito. 5 Referindo ele ao rei como Eliseu havia restaurado a vida àquele que estava morto, a mulher, cujo filho ele havia restaurado à vida, apareceu rogando ao rei sobre a sua casa e sobre as suas terras. Disse Geazi: Ó rei, meu senhor, esta é a mulher, e este é seu filho, a quem Eliseu restaurou à vida. 6 O rei interrogou a mulher, e ela lhe fez a narrativa. Então, o rei lhe deu um eunuco, dizendo: Faze restituir-lhe tudo o que era seu e todos os frutos do campo, desde o dia em que ela deixou a terra até agora.
Hazael mata a Ben-Hadade
7 Veio Eliseu a 1Rs 11.24Damasco. 2Rs 6.24Ben-Hadade, rei da Síria, estava doente; e lho anunciaram, dizendo: 2Rs 5.20O homem de Deus é chegado aqui. 8 Disse o rei a 1Rs 19.15,17Hazael: 1Rs 14.3Toma presentes contigo, e vai ao encontro do homem de Deus, e, por ele, 2Rs 1.2consulta a Jeová, perguntando: Hei de eu sarar desta doença? 9 Foi Hazael ao encontro dele, levando consigo um presente de quarenta camelos carregados com todas as boas coisas de Damasco. Chegou, apresentou-se diante dele e disse: 2Rs 5.13Teu filho Ben-Hadade, rei da Síria, enviou-me a ti para perguntar: Hei de eu sarar desta doença? 10 Respondeu-lhe Eliseu: 2Rs 8.14Vai, dize-lhe: Hás de sarar; contudo, 2Rs 8.15Jeová me mostrou que ele há de morrer. 11 Olhou para Hazael, fitando nele os olhos, 2Rs 2.17até que este ficou envergonhado; e o homem de Deus chorou. 12 Perguntou-lhe Hazael: Por que chora o meu senhor? Respondeu ele: Porque 2Rs 10.32-33;12.17;13.3,7sei o mal que hás de fazer aos filhos de Israel: porás fogo às suas fortalezas, matarás à espada os seus mancebos, 2Rs 15.16;Na 3.10despedaçarás os seus pequeninos e rasgarás os ventres de suas mulheres grávidas. 13 Tornou Hazael: Mas que é o teu servo, 1Sm 17.43;2Sm 9.8este cão, para fazer tão grande coisa? Respondeu Eliseu: 1Rs 19.15Jeová mostrou-me que tu serás rei da Síria. 14 Então, deixou a Eliseu e veio ao seu amo, que lhe perguntou: Que te disse Eliseu? Respondeu ele: Disse-me 2Rs 8.10que havias de sarar. 15 Ao outro dia, tomou Hazael o cobertor, mergulhou-o em água e estendeu-o sobre o rosto do rei, 2Rs 8.10que morreu. Em seu lugar, reinou Hazael.
O reinado de Jeorão
16 No quinto ano de 2Rs 1.17;3.1Jeorão, filho de Acabe, rei de Israel, reinando Josafá em Judá, começou a reinar Jeorão, filho de Josafá, rei de Judá. 17 2Cr 21.5-10Tinha trinta e dois anos quando começou a reinar e reinou oito anos em Jerusalém. 18 Andou nos caminhos dos reis de Israel, como o fez a casa de Acabe (porque tinha por mulher a 2Rs 8.27filha de Acabe); e fez o mal à vista de Jeová. 19 Todavia, Jeová não quis destruir a Judá por causa do seu servo Davi, 1Sm 7.12,15;1Rs 11.36conforme a promessa que lhe havia feito de dar para sempre uma lâmpada a seus filhos.
20 Nos seus dias, rebelou-se 2Rs 8.22;3.9,26-27;1Rs 22.47Edom para não estar debaixo do poder de Judá e constituiu para si um rei. 21 Então, Jeorão passou a Zair, e, com ele, todos os seus carros. Ele se levantou de noite e feriu os edomitas que o cercaram e os capitães dos carros; 2Sm 18.17;19.8o povo fugiu para as suas tendas. 22 Assim, Gn 27.40se rebelou Edom para não estar debaixo do poder de Judá até o dia de hoje. Rebelou-se 2Rs 19.8;Js 21.13Libna ao mesmo tempo. 23 O restante dos atos de Jeorão e tudo o que ele fez, porventura, não estão escritos no Livro das Crônicas dos Reis de Judá? 24 Jeorão adormeceu com seus pais e 2Cr 21.20foi sepultado com eles na Cidade de Davi. Em seu lugar reinou seu filho 2Cr 21.1,17Acazias.
O reinado de Acazias
25 2Cr 22.1-6No ano duodécimo de Jeorão, filho de Acabe, rei de Israel, começou a reinar Acazias, filho de Jeorão, rei de Judá. 26 Acazias tinha vinte e dois anos quando começou a reinar e reinou um ano em Jerusalém. Sua mãe chamava-se Atalia, filha de Onri, rei de Israel. 27 Ele andou no caminho da casa de Acabe e fez o mal à vista de Jeová, como o fez a casa de Acabe; porque era genro da casa de Acabe. 28 Ele marchou com Jeorão, filho de Acabe, a pelejar contra 2Rs 8.15Hazael, rei da Síria, em 1Rs 22.3,29Ramote-Gileade; e os siros feriram a Jeorão. 29 Então, 2Rs 9.15o rei Jeorão voltou para se curar em Jezreel das feridas que os siros lhe fizeram em 2Rs 8.28;2Cr 22.5-6Ramá, quando pelejava contra Hazael, rei da Síria. 2Rs 9.16Acazias, filho de Jeorão, rei de Judá, desceu para visitar, em Jezreel, a Jeorão, filho de Acabe, que estava doente.
Ka Hoki te Wahine Huneme
1 Nā, kua kōrero a Eriha ki te wahine nāna nei te tamaiti i whakaorangia e ia, kua mea, "Whakatika, haere koutou ko tōu whare, ā, e noho ki tāu wāhi e noho ai koe; kua karangatia hoki e Ihowā he matekai; ā, ka pā hoki ki te whenua, e whitu tau." 2 Nā, ka whakatika taua wahine, ka mea i tā te tangata a te Atua i kī ai; ā, haere ana rātou ko tōna whare, noho ana ki te whenua o ngā Pirihitini, e whitu ngā tau.
3 Nā, i te takanga o ngā tau e whitu, ka hoki atu taua wahine i te whenua o ngā Pirihitini; ā, haere ana ia ki te karanga ki te kīngi mō tōna whare, mō tāna māra.
4 Nā, ko te kīngi i te kōrero ki a Kehati, tangata a te tangata a te Atua; i mea hoki ia, "Tēnā, kōrerotia mai ki ahau ngā mahi nunui katoa i mea ai a Eriha." 5 Ā, i a ia e kōrero ana ki te kīngi i tāna whakaoranga i te tūpāpaku, nā, ko te wahine nāna nei te tamaiti i whakaorangia e ia i te mate, e karanga ana ki te kīngi mō tōna whare, mō tāna māra.
Nā, ka mea a Kehati, "E tōku ariki, e te kīngi, koia tēnei te wahine, ā, ko tāna tama tēnei i whakaorangia rā e Eriha."
6 Ā, i te uinga a te kīngi ki te wahine rā, ka kōrerotia e ia ki a ia.
Heoi, ka tukua e te kīngi ki a ia tētahi o ngā rangatira, ka mea, "Whakahokia āna mea katoa, me ngā hua katoa o te māra mai o te rā i mahue ai i a ia te whenua ā mohoa noa nei."
Ko Eriha me Kīngi Pēneharara o Hīria
7 Ā, i haere a Eriha ki Ramahiku; ā, e mate ana a Pēneharara kīngi o Hīria; nā, ka whakaaturia ki a ia, ka kōrerotia, "Kua tae mai te tangata a te Atua ki konei." 8 Nā, ka mea atu te kīngi ki a Hataere, "Maua atu tētahi hākari i tōu ringa, ka haere ki te whakatau i te tangata a te Atua, ka ui ki tā Ihowā ki a ia, ka mea, ‘E ora rānei ahau i tēnei mate?’ "
9 Nā, haere ana a Hataere ki te whakatau i a ia, me te mau anō he hākari i tōna ringa, i ētahi o ngā mea papai katoa o Ramahiku, he kawenga nā ngā kāmera e whā tekau, ā, ka tae. Ka tū i tōna aroaro, ka mea, "Nā tāu tama, nā Pēneharara kīngi o Hīria ahau i unga mai ki a koe, hei mea, ‘E ora rānei ahau i tēnei mate?’ "
10 Anō rā ko Eriha ki a ia, "Haere, mea atu ki a ia, ‘E ora anō koe’; otiia kua oti i a Ihowā te whakakite mai ki ahau, tērā ia e mate." 11 Nā, ka whakatau ia i tōna mata ki runga ki a ia, ū tonu, ā, whakamā noa ia; ko te tino tangihanga o te tangata a te Atua.
12 Nā, ka mea a Hataere, "Nā te aha tōku ariki i tangi ai?"
Anō rā ko ia, "Nō te mea e mōhio ana ahau ki te kino e meatia e koe ki ngā tama a Īharaira; ko ō rātou pā e tahuna e koe ki te ahi, ko ā rātou taitamariki e patua e koe ki te hoari, ko ā rātou kōhungahunga e tāia iho e koe, ā, ko ā rātou wāhine hapū ka ripiripia e koe."
13 Anō rā ko Hataere, "Ha! He aha tāu pononga, he kurī noa nei, kia meatia e ia tēnei mea nui?"
Anō rā ko Eriha, "Kua whakakitea mai e Ihowā ki ahau, ko koe hei kīngi mō Hīria."
14 Heoi, mawehe atu ana ia i a Eriha, ā, ka tae ki tōna ariki; ā, ka mea tērā ki a ia, "I pēhea mai te kupu a Eriha ki a koe?" Anō rā ko ia, "E kī ana ia, tērā koe e ora." 15 Nā, i te aonga ake, ka mau ia ki te kākahu mātotoru, ā, tukua ana ki te wai, ā, uhia ana ki tōna mata, nā, kua mate. Ā, ko Hataere te kīngi i muri i a ia.
Ko Kīngi Iehorama o Hūrā
16 I te rima o ngā tau o Iorama tama a Āhapa kīngi o Īharaira, i a Iehohāpata e kīngi ana ki a Hūrā, ka kīngi a Iehorama tama a Iehohāpata kīngi o Hūrā. 17 E toru tekau mā rua ōna tau i a ia ka kīngi nei, ā, e waru ngā tau i kīngi ai ia i Hiruhārama. 18 Nā, haere ana ia i te ara o ngā kīngi o Īharaira, pērā tonu me ngā mahi a te whare o Āhapa; i a ia hoki te tamāhine a Āhapa hei wahine; ā, i mahia e ia te mea kino ki tā Ihowā titiro. 19 Otiia kīhai a Ihowā i pai ki te whakangaro i a Hūrā, i whakaaro hoki ki tāna pononga, ki a Rāwiri, i kōrero hoki ia ki a ia, ka hoatu e ia ki a ia he rama mā āna tamariki mō ngā rā katoa.
20 I ōna rā ka maunu a Ēroma i raro i te ringa o Hūrā, ā, whakakīngitia ana he kīngi mō rātou. 21 Kātahi ka haere a Iorama ki Tairi, me ana hāriata katoa i a ia; ā, whakatika ana ia i te pō, ā, patua iho e ia ngā Ēromi i karapotia ai ia, rātou ko ngā rangatira o ngā hāriata; ā, rere ana te iwi ki ō rātou tēneti. 22 Heoi, i maunu a Ēroma i raro i te ringa o Hūrā ā tae noa ki tēnei rā. Kātahi ka maunu anō hoki a Rīpina i taua wā.
23 Nā, ko ērā atu meatanga a Iorama, me āna mahi katoa, kāhore ianei i tuhituhia ki te Pukapuka o ngā meatanga o Ngā Rā o Ngā Kīngi o Hūrā? 24 Nā, kua moe a Iorama ki ōna mātua, ā, tanumia iho ki ōna mātua ki te pā o Rāwiri; ā, ko Ahatia, ko tāna tama te kīngi i muri i a ia.
Ko Kīngi Ahatia o Hūrā
25 Nā, i te tekau mā rua o ngā tau o Iorama tama a Āhapa kīngi o Īharaira, ka kīngi a Ahatia tama a Iehorama kīngi o Hūrā. 26 E rua tekau mā rua ngā tau o Ahatia i a ia ka kīngi nei; ā, kotahi ōna tau i kīngi ai i Hiruhārama. Ā, ko te ingoa o tōna whaea ko Atāria tamāhine a Omori kīngi o Īharaira. 27 Nā, haere ana ia i te ara o te whare o Āhapa, ā, mahia ana e ia te kino ki te titiro a Ihowā, pērā tonu me tā te whare o Āhapa; ko ia hoki te hunaonga o te whare o Āhapa.
28 Nā, haere ana ia me Iorama tama a Āhapa ki te whawhai ki a Hataere kīngi o Hīria ki Rāmoto Kireara; nā, tū ana a Iorama i ngā Hīriani. 29 Nā, hoki ana a Kīngi Iorama ki Ietereere kia rongoātia ngā tūnga i tū ai ia i ngā Hīriani ki Rama, i tāna whawhai ki a Hataere kīngi o Hīria.
Ā, haere ana a Ahatia tama a Iehorama kīngi o Hūrā ki raro kia kite i a Iorama tama a Āhapa ki Ietereere, nō te mea e mate ana ia.