1 And Moses spake unto the heads of the tribes of the children of Israel, saying, This is the thing which Jehovah hath commanded. 2 When a man voweth a vow unto Jehovah, or sweareth an oath to bind his soul with a bond, he shall not break his word; he shall do according to all that proceedeth out of his mouth. 3 Also when a woman voweth a vow unto Jehovah, and bindeth herself by a bond, being in her father’s house, in her youth, 4 and her father heareth her vow, and her bond wherewith she hath bound her soul, and her father holdeth his peace at her; then all her vows shall stand, and every bond wherewith she hath bound her soul shall stand. 5 But if her father disallow her in the day that he heareth, none of her vows, or of her bonds wherewith she hath bound her soul, shall stand: and Jehovah will forgive her, because her father disallowed her.
6 And if she be married to a husband, while her vows are upon her, or the rash utterance of her lips, wherewith she hath bound her soul, 7 and her husband hear it, and hold his peace at her in the day that he heareth it; then her vows shall stand, and her bonds wherewith she hath bound her soul shall stand. 8 But if her husband disallow her in the day that he heareth it, then he shall make void her vow which is upon her, and the rash utterance of her lips, wherewith she hath bound her soul: and Jehovah will forgive her.
9 But the vow of a widow, or of her that is divorced, even everything wherewith she hath bound her soul, shall stand against her. 10 And if she vowed in her husband’s house, or bound her soul by a bond with an oath, 11 and her husband heard it, and held his peace at her, and disallowed her not; then all her vows shall stand, and every bond wherewith she bound her soul shall stand. 12 But if her husband made them null and void in the day that he heard them, then whatsoever proceeded out of her lips concerning her vows, or concerning the bond of her soul, shall not stand: her husband hath made them void; and Jehovah will forgive her.
13 Every vow, and every binding oath to afflict the soul, her husband may establish it, or her husband may make it void. 14 But if her husband altogether hold his peace at her from day to day, then he establisheth all her vows, or all her bonds, which are upon her: he hath established them, because he held his peace at her in the day that he heard them. 15 But if he shall make them null and void after that he hath heard them, then he shall bear her iniquity. 16 These are the statutes, which Jehovah commanded Moses, between a man and his wife, between a father and his daughter, being in her youth, in her father’s house.
1 Moise a vorbit căpeteniilor seminţiilor copiilor lui Israel, şi a zis: ,,Iată ce porunceşte Domnul.
2 Cînd un om va face o juruinţă Domnului, sau un jurămînt prin care se va lega printr'o făgăduială, să nu-şi calce cuvîntul, ci să facă potrivit cu tot ce i -a ieşit din gură.
3 Cînd o femeie va face o juruinţă Domnului şi se va lega printr'o făgăduială, în tinereţa ei şi în casa tatălui ei,
4 şi tatăl ei va afla de juruinţa pe care a făcut -o ea şi de făgăduiala cu care s'a legat, -dacă nu -i zice nimic în ziua cînd află de juruinţa ei, toate juruinţele ei vor fi primite, şi orice făgăduială cu care s'a legat ea, va fi primită;
5 dar dacă tatăl ei nu -i dă voie în ziua cînd ia cunoştinţă de juruinţa ei, toate juruinţele ei şi toate făgăduielile cu cari se va fi legat ea, nu vor avea nici o tărie; şi Domnul o va ierta, pentrucă nu i -a dat voie tatăl ei.
6 Cînd se va mărita, după ce a făcut juruinţe sau după ce s'a legat printr'un cuvînt ieşit de pe buzele ei,
7 şi bărbatul ei va lua cunoştinţă de lucrul acesta, şi nu -i va zice nimic în ziua cînd va lua cunoştinţă de ele, juruinţele ei vor rămînea în picioare; şi făgăduielile cu cari se va fi legat ea vor rămînea în picioare;
8 dar dacă bărbatul ei nu -i dă voie în ziua cînd ia cunoştinţă de juruinţa ei, el va desfiinţa juruinţa pe care a făcut -o şi cuvîntul scăpat de pe buzele ei, cu care s'a legat ea; şi Domnul o va ierta.
9 Juruinţa unei femei văduve sau despărţite de bărbat, făgăduinţa cu care se va fi legat ea, va rămînea în picioare pentru ea.
10 Cînd o femeie, fiind încă în casa bărbatului ei, va face juruinţe sau se va lega cu vreun jurămînt,
11 şi bărbatul ei va afla de lucru acesta, -dacă nu -i zice nimic şi n'o opreşte, toate juruinţele ei vor rămînea în picioare, şi toate făgăduinţele prin cari se va fi legat ea, vor rămînea în picioare;
12 dar dacă bărbatul ei nu le primeşte în ziua cînd află de ele, orice juruinţă şi orice făgăduială ieşite de pe buzele ei nu vor avea nici un preţ, bărbatul ei nu le -a primit; şi Domnul o va ierta.
13 Bărbatul ei poate întări şi bărbatul ei poate desfiinţa orice juruinţă, orice jurămînt cu care se leagă ea ca să-şi mîhnească sufletul.
14 Şi anume, dacă nu -i zice nimic zi de zi, după ce află de lucrul acesta, el întăreşte astfel toate juruinţele şi toate făgăduielile cu cari s'a legat ea; le întăreşte pentru că nu i -a zis nimic în ziua cînd a aflat de ele.
15 Dar dacă nu le primeşte, după ce a trecut ziua în care le -a aflat, va fi vinovat de păcatul nevestei lui.``
16 Acestea sînt legile pe cari le -a dat lui Moise Domnul, ca să aibă putere între un bărbat şi nevasta lui, între un tată şi fata lui, cînd ea este în tinereţă şi acasă la tatăl ei.