1 Nebunul* zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!"

S-au stricat* oamenii, fac fapte urâte;

nu este niciunul care să facă binele.

2 Domnul* Se uită de la înălțimea cerurilor peste fiii oamenilor,

să vadă de este vreunul care să aibă pricepere

și care să caute pe Dumnezeu.

3 Dar toți* s-au rătăcit, toți s-au dovedit niște netrebnici;

nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.

4 Și-au pierdut mintea toți cei ce săvârșesc fărădelegea

de mănâncă* pe poporul meu cum mănâncă pâinea

și nu cheamă* pe Domnul?

5 Ei vor tremura de spaimă

când Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit.

6 Râdeți voi de nădejdea celui nenorocit…,

dar scăparea lui este Domnul*.

7 O, de* ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!…

Când* va întoarce Domnul înapoi pe prinșii de război ai poporului Său,

Iacov se va veseli și Israel se va bucura.