1 Cu glasul meu strig către Domnul,

cu glasul meu mă rog către Domnul.

2 Îmi vărs* necazul înaintea Lui

și-mi povestesc strâmtorarea înaintea Lui.

3 Când* îmi este mâhnit duhul în mine, Tu îmi cunoști cărarea.

Pe* drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă.

4 Aruncă-Ți* ochii la dreapta și privește! Nimeni* nu mă mai cunoaște,

orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu-i pasă de sufletul meu.

5 Doamne, către Tine strig și zic: „Tu* ești scăparea mea,

partea* mea de moștenire pe* pământul celor vii."

6 Ia aminte la strigătele mele, căci sunt nenorocit* de tot!

Izbăvește-mă de cei ce mă prigonesc, căci sunt mai tari decât mine!

7 Scoate-mi sufletul din temniță, ca să laud Numele Tău!

Cei neprihăniți vor veni să mă înconjoare* când* îmi vei face bine.