1 And Jehovah said unto Moses, Hew thee two tables of stone like unto the first: and I will write upon the tables the words that were on the first tables, which thou brakest. 2 And be ready by the morning, and come up in the morning unto mount Sinai, and present thyself there to me on the top of the mount. 3 And no man shall come up with thee; neither let any man be seen throughout all the mount; neither let the flocks nor herds feed before that mount. 4 And he hewed two tables of stone like unto the first; and Moses rose up early in the morning, and went up unto mount Sinai, as Jehovah had commanded him, and took in his hand two tables of stone. 5 And Jehovah descended in the cloud, and stood with him there, and proclaimed the name of Jehovah. 6 And Jehovah passed by before him, and proclaimed, Jehovah, Jehovah, a God merciful and gracious, slow to anger, and abundant in lovingkindness and truth; 7 keeping lovingkindness for thousands, forgiving iniquity and transgression and sin; and that will by no means clear the guilty, visiting the iniquity of the fathers upon the children, and upon the children’s children, upon the third and upon the fourth generation. 8 And Moses made haste, and bowed his head toward the earth, and worshipped. 9 And he said, If now I have found favor in thy sight, O Lord, let the Lord, I pray thee, go in the midst of us; for it is a stiffnecked people; and pardon our iniquity and our sin, and take us for thine inheritance.

10 And he said, Behold, I make a covenant: before all thy people I will do marvels, such as have not been wrought in all the earth, nor in any nation; and all the people among which thou art shall see the work of Jehovah; for it is a terrible thing that I do with thee. 11 Observe thou that which I command thee this day: behold, I drive out before thee the Amorite, and the Canaanite, and the Hittite, and the Perizzite, and the Hivite, and the Jebusite. 12 Take heed to thyself, lest thou make a covenant with the inhabitants of the land whither thou goest, lest it be for a snare in the midst of thee: 13 but ye shall break down their altars, and dash in pieces their pillars, and ye shall cut down their Asherim; 14 (for thou shalt worship no other god: for Jehovah, whose name is Jealous, is a jealous God); 15 lest thou make a covenant with the inhabitants of the land, and they play the harlot after their gods, and sacrifice unto their gods, and one call thee and thou eat of his sacrifice; 16 and thou take of their daughters unto thy sons, and their daughters play the harlot after their gods, and make thy sons play the harlot after their gods. 17 Thou shalt make thee no molten gods.

18 The feast of unleavened bread shalt thou keep. Seven days thou shalt eat unleavened bread, as I commanded thee, at the time appointed in the month Abib; for in the month Abib thou camest out from Egypt. 19 All that openeth the womb is mine; and all thy cattle that is male, the firstlings of cow and sheep. 20 And the firstling of an ass thou shalt redeem with a lamb: and if thou wilt not redeem it, then thou shalt break its neck. All the first-born of thy sons thou shalt redeem. And none shall appear before me empty.

21 Six days thou shalt work, but on the seventh day thou shalt rest: in plowing time and in harvest thou shalt rest. 22 And thou shalt observe the feast of weeks, even of the first-fruits of wheat harvest, and the feast of ingathering at the year’s end. 23 Three times in the year shall all thy males appear before the Lord Jehovah, the God of Israel. 24 For I will cast out nations before thee, and enlarge thy borders: neither shall any man desire thy land, when thou goest up to appear before Jehovah thy God three times in the year.

25 Thou shalt not offer the blood of my sacrifice with leavened bread; neither shall the sacrifice of the feast of the passover be left unto the morning. 26 The first of the first-fruits of thy ground thou shalt bring unto the house of Jehovah thy God. Thou shalt not boil a kid in its mother’s milk.

27 And Jehovah said unto Moses, Write thou these words: for after the tenor of these words I have made a covenant with thee and with Israel. 28 And he was there with Jehovah forty days and forty nights; he did neither eat bread, nor drink water. And he wrote upon the tables the words of the covenant, the ten commandments.

29 And it came to pass, when Moses came down from mount Sinai with the two tables of the testimony in Moses’ hand, when he came down from the mount, that Moses knew not that the skin of his face shone by reason of his speaking with him. 30 And when Aaron and all the children of Israel saw Moses, behold, the skin of his face shone; and they were afraid to come nigh him. 31 And Moses called unto them; and Aaron and all the rulers of the congregation returned unto him: and Moses spake to them. 32 And afterward all the children of Israel came nigh: and he gave them in commandment all that Jehovah had spoken with him in mount Sinai. 33 And when Moses had done speaking with them, he put a veil on his face. 34 But when Moses went in before Jehovah to speak with him, he took the veil off, until he came out; and he came out, and spake unto the children of Israel that which he was commanded. 35 And the children of Israel saw the face of Moses, that the skin of Moses’ face shone: and Moses put the veil upon his face again, until he went in to speak with him.

1 Domnul a zis lui Moise: „Taie*Cap. 32:16,19.Deut. 10:1. două table de piatră ca cele dintâi și Eu*Vers. 28.Deut. 10:2,4. voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le-ai sfărâmat. 2 Fii gata dis-de-dimineață și suie-te de dimineață pe muntele Sinai*Cap. 19:20;24:12.; să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3 Nimeni să nu se suie cu tine și nimeni să nu se arate pe tot muntele*Cap. 19:12,13,21., și nici boi, nici oi să nu pască pe lângă muntele acesta." 4 Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintâi; s-a sculat dis-de-dimineață și s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul, și a luat în mână cele două table de piatră. 5 Domnul S-a coborât într-un nor, a stat acolo lângă el și a rostit*Cap. 33:19.Num. 14:17. Numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea lui și a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu*Num. 14:18.2 Cron. 30:9.Neem. 9:17.Ps. 86:15;103:8;111:4;112:4;116:5;145:8.Ioel 2:13. plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate*Ps. 31:19.Rom. 2:4. și credincioșie*Ps. 57:10;108:4., 7 care*Cap. 20:6.Deut. 5:10.Ps. 86:15.Ier. 32:18.Dan. 9:4. Își ține dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă*Ps. 130:4.Dan. 9:9.Efes. 4:32.1 Ioan 1:9. fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește*Cap. 23:7,21.Ios. 24:19.Iov 10:14.Mica 6:11.Naum 1:3. pe cel vinovat drept nevinovat și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la al treilea și al patrulea neam!"

8 Îndată, Moise s-a plecat*Cap. 4:31. până la pământ și s-a închinat. 9 El a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul*Cap. 33:15,16. nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpățânat*Cap. 33:3., dar iartă-ne fărădelegile și păcatele noastre și ia-ne în stăpânirea*Deut. 32:9.Ps. 28:9;33:12;78:62;94:14.Ier. 10:16.Zah. 2:12. Ta!" 10 Domnul a răspuns: „Iată, Eu fac*Deut. 5:2;29:12,14. un legământ. Voi face în fața întregului popor minuni*Deut. 4:32.2 Sam. 7:23.Ps. 77:14;78:12;147:20. care n-au avut loc în nicio țară și la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului și prin tine voi face lucruri înfricoșate*Deut. 10:21.Ps. 145:6.Is. 64:3.. 11 Ia seama la ceea ce-ți poruncesc*Deut. 5:32;6:3,25;12:28,32;28:1. azi. Iată, voi*Cap. 33:2. izgoni dinaintea ta pe amoriți, canaaniți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți. 12 Să nu cumva să*Cap. 23:32.Deut. 7:2.Jud. 2:2. faci legământ cu locuitorii țării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă*Cap. 23:33. pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău. 13 Dimpotrivă, să le dărâmați*Cap. 23:24.Deut. 12:3.Jud. 2:2. altarele, să le sfărâmați stâlpii idolești și să le trântiți la pământ*Deut. 7:5;12:2.Jud. 6:25.2 Împ. 18:4;23:14.2 Cron. 31:1;34:3,4. idolii. 14 Să nu te închini*Cap. 20:3,5. înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numește gelos*Is. 9:6;57:15., este un Dumnezeu*Cap. 20:5. gelos. 15 Ferește-te*Vers. 12. să faci legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, curvind*Deut. 31:16.Jud. 2:17.Ier. 3:9.Ezec. 6:9. înaintea dumnezeilor lor și aducându-le jertfe, să te poftească*Num. 25:2.1 Cor. 10:27. și pe tine și să mănânci*Ps. 106:28.1 Cor. 8:4,7,10. din jertfele lor; 16 ca nu cumva să iei din fetele*Deut. 7:3.1 Împ. 11:2.Ezra 9:2.Neem. 13:25. lor neveste fiilor tăi și, astfel, fetele lor, curvind*Num. 25:1,2.1 Împ. 11:4. înaintea dumnezeilor lor, să târască și pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor. 17 Să nu-ți faci*Cap. 32:8.Lev. 19:4. un dumnezeu turnat.

18 Să ții Sărbătoarea Azimilor*Cap. 12:15;23:15.: timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ți-am poruncit, căci în luna spicelor*Cap. 13:4. ai ieșit din Egipt. 19 Orice întâi*Cap. 13:2,12;22:29.Ezec. 44:30.Luca 2:23. născut este al Meu, chiar orice întâi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi. 20 Să răscumperi cu un miel pe întâiul născut*Cap. 13:13.Num. 18:15. al măgăriței, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe orice întâi născut al fiilor tăi și să nu te înfățișezi cu mâinile*Cap. 23:15.Deut. 16:16.1 Sam. 9:7,8.2 Sam. 24:24. goale înaintea Mea. 21 Șase zile*Cap. 20:9;23:12;35:2.Deut. 5:12,13.Luca 13:14. să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești, chiar în vremea aratului și a seceratului. 22 Să ții*Cap. 23:16.Deut. 16:10,13. Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade din secerișul grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârșitul anului. 23 De trei*Cap. 23:14,17.Deut. 16:16. ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi*Cap. 33:2.Lev. 18:24.Deut. 7:1.Ps. 78:55;80:8. izgoni neamurile dinaintea ta și-ți voi*Deut. 12:20;19:8. întinde hotarele și nimeni nu-ți va*Gen. 35:5.2 Cron. 17:10.Prov. 16:7.Fapte 18:10. pofti țara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfățișezi înaintea Domnului Dumnezeului tău. 25 Să n-aduci*Cap. 23:18. cu pâine dospită sângele dobitocului jertfit în cinstea Mea, și carnea din*Cap. 12:10. jertfa praznicului Paștelor să nu fie ținută în timpul nopții până dimineața. 26 Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău pârga*Cap. 23:19.Deut. 26:2,10. celor dintâi roade ale pământului.

Iedul*Cap. 23:19.Deut. 14:21. să nu-l fierbi în laptele mamei lui." 27 Domnul a zis lui Moise: „Scrie-ți cuvintele*Vers. 10.Deut. 4:13;31:9. acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine și cu Israel!" 28 Moise*Cap. 24:18.Deut. 9:9,18. a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N-a mâncat deloc pâine și n-a băut deloc apă. Și Domnul a*Vers. 1. Cap. 31:18;32:16.Deut. 4:13;10:2,4. scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.

29 Moise s-a coborât de pe muntele Sinai cu cele două*Cap. 32:15. table ale mărturiei în mână. Când se cobora de pe munte, nu știa că pielea*Mat. 17:2.2 Cor. 3:7,13. feței lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul. 30 Aaron și toți copiii lui Israel s-au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea și se temeau să se apropie de el. 31 Moise i-a chemat; Aaron și toți fruntașii adunării s-au întors la el, și el le-a vorbit. 32 După aceea, toți copiii lui Israel s-au apropiat, și el*Cap. 24:3. le-a dat toate poruncile, pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai. 33 Când a încetat să le vorbească, și-a pus o maramă*2 Cor. 3:13. pe față. 34 Când intra*2 Cor. 3:16. Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, își scotea marama până ce ieșea; iar când ieșea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Copiii lui Israel se uitau la fața lui Moise și vedeau că pielea feței lui strălucea, și Moise își punea iarăși marama pe față până ce intra ca să vorbească cu Domnul.