1 And Joseph was brought down to Egypt; and Potiphar, an officer of Pharaoh’s, the captain of the guard, an Egyptian, bought him of the hand of the Ishmaelites, that had brought him down thither. 2 And Jehovah was with Joseph, and he was a prosperous man; and he was in the house of his master the Egyptian. 3 And his master saw that Jehovah was with him, and that Jehovah made all that he did to prosper in his hand. 4 And Joseph found favor in his sight, and he ministered unto him: and he made him overseer over his house, and all that he had he put into his hand. 5 And it came to pass from the time that he made him overseer in his house, and over all that he had, that Jehovah blessed the Egyptian’s house for Joseph’s sake; and the blessing of Jehovah was upon all that he had, in the house and in the field. 6 And he left all that he had in Joseph’s hand; and he knew not aught that was with him, save the bread which he did eat. And Joseph was comely, and well-favored.

7 And it came to pass after these things, that his master’s wife cast her eyes upon Joseph; and she said, Lie with me. 8 But he refused, and said unto his master’s wife, Behold, my master knoweth not what is with me in the house, and he hath put all that he hath into my hand: 9 he is not greater in this house than I; neither hath he kept back anything from me but thee, because thou art his wife: how then can I do this great wickedness, and sin against God? 10 And it came to pass, as she spake to Joseph day by day, that he hearkened not unto her, to lie by her, or to be with her. 11 And it came to pass about this time, that he went into the house to do his work; and there was none of the men of the house there within. 12 And she caught him by his garment, saying, Lie with me: and he left his garment in her hand, and fled, and got him out. 13 And it came to pass, when she saw that he had left his garment in her hand, and was fled forth, 14 that she called unto the men of her house, and spake unto them, saying, See, he hath brought in a Hebrew unto us to mock us: he came in unto me to lie with me, and I cried with a loud voice: 15 and it came to pass, when he heard that I lifted up my voice and cried, that he left his garment by me, and fled, and got him out. 16 And she laid up his garment by her, until his master came home. 17 And she spake unto him according to these words, saying, The Hebrew servant, whom thou hast brought unto us, came in unto me to mock me: 18 and it came to pass, as I lifted up my voice and cried, that he left his garment by me, and fled out.

19 And it came to pass, when his master heard the words of his wife, which she spake unto him, saying, After this manner did thy servant to me; that his wrath was kindled. 20 And Joseph’s master took him, and put him into the prison, the place where the king’s prisoners were bound: and he was there in the prison. 21 But Jehovah was with Joseph, and showed kindness unto him, and gave him favor in the sight of the keeper of the prison. 22 And the keeper of the prison committed to Joseph’s hand all the prisoners that were in the prison; and whatsoever they did there, he was the doer of it. 23 The keeper of the prison looked not to anything that was under his hand, because Jehovah was with him; and that which he did, Jehovah made it to prosper.

1 Iosif a fost dus în Egipt, și Potifar*Cap. 37:36.Ps. 105:17., dregătorul lui Faraon, căpetenia străjerilor, un egiptean, l-a cumpărat*Cap. 37:28. de la ismaeliții care-l aduseseră acolo. 2 Domnul*Vers. 21. Cap. 21:22;26:24,28;28:15.1 Sam. 16:18;18:14,28.Fapte 7:9. a fost cu Iosif, așa că toate îi mergeau bine; el locuia în casa stăpânului său, egipteanul. 3 Stăpânul lui a văzut că Domnul era cu el și că Domnul făcea*Ps. 1:3. să-i meargă bine ori de ce se apuca. 4 Iosif*Cap. 18:3;19:19. Vers. 21. a căpătat mare trecere înaintea stăpânului său, care l-a luat în slujba lui, l-a pus mai-mare peste*Cap. 24:2. casa lui și i-a încredințat tot ce avea. 5 De îndată ce Potifar l-a pus mai-mare peste casa lui și peste tot ce avea, Domnul a binecuvântat*Cap. 30:27. casa egipteanului din pricina lui Iosif, și binecuvântarea Domnului a fost peste tot ce avea el: fie acasă, fie la câmp. 6 Egipteanul a lăsat pe mâinile lui Iosif tot ce avea și n-avea altă grijă decât să mănânce și să bea. Dar Iosif era frumos la statură*1 Sam. 16:12. și plăcut la chip.

7 După câtăva vreme, s-a întâmplat că nevasta stăpânului său a pus ochii pe Iosif și a zis: „Culcă-te*2 Sam. 13:11. cu mine!" 8 El n-a voit și a zis nevestei stăpânului său: „Vezi că stăpânul meu nu-mi cere socoteală de nimic din casă și mi-a dat pe mână tot ce are. 9 El nu este mai mare decât mine în casa aceasta și nu mi-a oprit nimic, afară de tine, pentru că ești nevasta lui. Cum*Prov. 6:29,32. aș putea să fac eu un rău atât de mare și să păcătuiesc*Cap. 20:6.Lev. 6:2.2 Sam. 12:13.Ps. 51:4. împotriva lui Dumnezeu?" 10 Măcar că ea vorbea în toate zilele lui Iosif, el n-a voit să se culce și să se împreune cu ea. 11 Într-o zi, când intrase în casă ca să-și facă lucrul și când nu era acolo niciunul din oamenii casei, 12 ea*Prov. 7:13. l-a apucat de haină, zicând: „Culcă-te cu mine!" El i-a lăsat haina în mână și a fugit afară din casă. 13 Când a văzut ea că-i lăsase haina în mână și fugise afară, 14 a chemat oamenii din casă și le-a zis: „Vedeți, ne-a adus un evreu ca să-și bată joc de noi! Omul acesta a venit la mine ca să se culce cu mine, dar eu am țipat în gura mare. 15 Și, când a văzut că ridic glasul și strig, și-a lăsat haina lângă mine și a fugit afară." 16 Și a pus haina lui Iosif lângă ea până s-a întors acasă stăpânul lui. 17 Atunci i-a vorbit*Exod 23:1.Ps. 120:3. astfel: „Robul acela evreu pe care ni l-ai adus a venit la mine ca să-și bată joc de mine. 18 Și cum am ridicat glasul și am țipat, și-a lăsat haina lângă mine și a fugit afară." 19 După ce a auzit cuvintele nevestei sale, care-i zicea: „Iată ce mi-a făcut robul tău", stăpânul lui Iosif s-a mâniat*Prov. 6:34,35. foarte tare. 20 A luat pe Iosif și l-a aruncat*Ps. 105:18.1 Pet. 2:19. în temniță*Cap. 40:3,15;41:14., în locul unde erau închiși întemnițații împăratului, și astfel Iosif a stat acolo, în temniță.

21 Domnul a fost cu Iosif și Și-a întins bunătatea peste el. L-a făcut*Exod 3:21;11:3;12:36.Ps. 106:46.Prov. 16:7.Dan. 1:9.Fapte 7:9,10. să capete trecere înaintea mai-marelui temniței. 22 Și mai-marele temniței a pus*Cap. 40:3,4. sub privegherea lui pe toți întemnițații care erau în temniță. Și nimic nu se făcea acolo decât prin el. 23 Mai-marele temniței nu se mai îngrijea de nimic din ce avea Iosif în mână, pentru că Domnul*Vers. 2,3. era cu el. Și Domnul îi dădea izbândă în tot ce făcea.