1 Ouvi a palavra que o Senhor vos fala a vós, ó casa de Israel. 2 Assim diz o Senhor: Não aprendais o caminho dos gentios, nem vos espanteis dos sinais dos céus; porque com eles se atemorizam as nações.

3 Porque os costumes dos povos são vaidade;

pois corta-se do bosque um madeiro,

obra das mãos do artífice, feita com machado;

4 Com prata e com ouro o enfeitam,

com pregos e com martelos o firmam,

para que não se mova.

5 São como a palmeira, obra torneada,

porém não podem falar;

certamente são levados,

porquanto não podem andar.

Não tenhais receio deles,

pois não podem fazer mal,

nem tampouco têm poder de fazer bem.

6 Ninguém há semelhante a ti,

ó Senhor; tu és grande,

e grande o teu nome em poder.

7 Quem não te temeria a ti,

ó Rei das nações?

Pois isto só a ti pertence;

porquanto entre todos os sábios das nações,

e em todo o seu reino,

ninguém há semelhante a ti.

8 Mas eles todos se embruteceram e tornaram-se loucos;

ensino de vaidade é o madeiro.

9 Trazem prata batida de Társis e ouro de Ufaz,

trabalho do artífice,

e das mãos do fundidor;

fazem suas roupas de azul e púrpura;

obra de peritos são todos eles.

10 Mas o Senhor Deus é a verdade;

ele mesmo é o Deus vivo e o Rei eterno;

ao seu furor treme a terra,

e as nações não podem

suportar a sua indignação.

11 Assim lhes direis:

Os deuses que não fizeram

os céus e a terra

desaparecerão da terra e de

debaixo deste céu.

12 Ele fez a terra com o seu poder;

ele estabeleceu o mundo com a sua sabedoria,

e com a sua inteligência estendeu os céus.

13 Fazendo ele soar a sua voz,

logo há rumor de águas no céu,

e faz subir os vapores da extremidade da terra;

faz os relâmpagos para a chuva,

e dos seus tesouros faz sair o vento.

14 Todo o homem é embrutecido no seu conhecimento;

envergonha-se todo o

fundidor da sua imagem de escultura;

porque sua imagem fundida é mentira,

e nelas não há espírito.

15 Vaidade são, obra de enganos:

no tempo da sua visitação virão a perecer.

16 Não é semelhante a estes aquele que é a porção de Jacó;

porque ele é o que formou tudo,

e Israel é a vara da sua herança:

Senhor dos Exércitos é o seu nome.

17 Ajunta da terra a tua mercadoria,

ó tu que habitas em lugar sitiado.

18 Porque assim diz o Senhor:

Eis que desta vez arrojarei

como se fora com uma funda aos moradores da terra,

e os angustiarei,

para que venham a achá-lo, dizendo:

19 Ai de mim por causa do meu quebrantamento!

A minha chaga me causa grande dor;

e eu havia dito:

Certamente isto é

enfermidade que eu poderei suportar.

20 A minha tenda está destruída,

e todas as minhas cordas se romperam;

os meus filhos foram-se de mim,

e não existem;

ninguém há mais que estenda a minha tenda,

nem que levante as minhas cortinas,

21 Porque os pastores se embruteceram,

e não buscaram ao Senhor;

por isso não prosperaram,

e todos os seus rebanhos se espalharam.

22 Eis que vem uma voz de rumor,

grande tremor da terra do norte,

para fazer das cidades de Judá uma assolação,

uma morada de chacais.

23 Eu sei, ó Senhor,

que não é do homem o seu caminho;

nem do homem que caminha o

dirigir os seus passos.

24 Castiga-me, ó Senhor,

porém com juízo, não na tua ira,

para que não me reduzas a nada.

25 Derrama a tua indignação

sobre os gentios que não te conhecem,

e sobre as gerações que não invocam o teu nome;

porque devoraram a Jacó,

e devoraram-no e consumiram-no,

e assolaram a sua morada.

1 Ascultați Cuvântul pe care vi-l vorbește Domnul, casa lui Israel! 2 Așa vorbește Domnul: „Nu*Lev. 18:3;20:23. vă luați după felul de viețuire al neamurilor și nu vă temeți de semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele. 3 Căci obiceiurile popoarelor sunt deșarte. Taie*Is. 40:19,20;44:9;45:20. un lemn din pădure; mâna meșterului îl lucrează cu securea; 4 îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc*Is. 41:7;46:7. cu cuie și ciocane, ca să nu se clatine. 5 Dumnezeii aceștia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveți*10:5 Sau: ca un stâlp tras la strung. și nu*Ps. 115:5;135:16.Hab. 2:19.1 Cor. 12:2. vorbesc; sunt duși*Ps. 115:7.Is. 46:1,7. de alții, pentru că nu pot să meargă. Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă niciun*Is. 41:23. rău și nu sunt în stare să facă niciun bine." 6 Niciunul nu este ca Tine*Exod 15:11.Ps. 86:8,10., Doamne! Mare ești Tu și mare este Numele Tău prin puterea Ta. 7 Cine*Apoc. 15:4. să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție Ți se cuvine teama, căci între*Ps. 89:6. toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor, niciunul nu este ca Tine. 8 Toți, laolaltă, sunt proști*Ps. 115:8.Is. 41:29.Hab. 2:18.Zah. 10:2.Rom. 1:21,22. și fără minte, știința idolilor nu este decât deșertăciune, e lemn! 9 Ei aduc din Tarsis foițe de argint și aur*Dan. 10:5. din Ufaz; meșterul și mâna argintarului le pun în lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru și în purpură, toate sunt lucrate*Ps. 115:4. de meșteri iscusiți. 10 Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu*1 Tim. 6:17. viu și un Împărat*Ps. 10:16. veșnic. Pământul tremură de mânia Lui și neamurile nu pot să sufere urgia lui. 11 Așa să le vorbiți: „Dumnezeii*Ps. 96:5. care n-au făcut nici cerurile, nici pământul vor pieri*Vers. 15.Is. 2:18.Zah. 13:2. de pe pământ și de sub ceruri." 12 Dar El a făcut*Gen. 1:1,6,9.Ps. 136:5,6. Cap. 51:15. pământul prin puterea Lui, a întemeiat*Ps. 93:1. lumea prin înțelepciunea Lui, a întins*Iov 9:8.Ps. 104:2.Is. 40:22. cerurile prin priceperea Lui. 13 La tunetul*Iov 38:34. Lui, urlă apele în ceruri; El ridică*Ps. 135:7. norii de la marginile pământului, dă naștere fulgerelor și ploii și scoate vântul din cămările Lui. 14 Atunci*Cap. 51:17,18. se arată omul cât este de prost*Prov. 30:2. cu știința lui și orice argintar*Is. 42:17;44:11;45:16. rămâne de rușine cu chipul lui cioplit, căci idolii*Hab. 2:18. lui nu sunt decât minciună și nu este nicio suflare în ei; 15 sunt un lucru de nimic, o lucrare înșelătoare, și vor pieri*Vers. 11. când va veni pedeapsa. 16 Dar Cel ce este partea*Ps. 16:5;73:26;119:57. Cap. 51:19.Plâng. 3:24. lui Iacov nu este ca ei, căci El a întocmit totul, și Israel*Deut. 32:9.Ps. 74:2. este seminția moștenirii Lui – Domnul oștirilor este Numele*Is. 47:4;51:15;54:5. Cap. 31:35;32:18; 50:34. Lui.

17 Ia din țară legătura*Cap. 6:1.Ezec. 12:3. cu ce este al tău, tu, care ești în strâmtorare! 18 Căci așa vorbește Domnul: „Iată, de data aceasta voi arunca*1 Sam. 25:29. Cap. 16:13. departe pe locuitorii țării. Îi voi strânge de aproape, ca*Ezec. 6:10. să simtă." 19 „Vai de*Cap. 4:19;8:21;9:1. mine! Sunt zdrobită! Mă doare rana! Dar eu zic: ‘O nenorocire*Ps. 77:10. a dat peste mine*Mica 7:9. și o voi suferi!’ 20 Cortul*Cap. 4:20. îmi este dărâmat, toate funiile îmi sunt rupte, fiii mei m-au părăsit, nu mai sunt; n-am pe nimeni care să-mi întindă cortul din nou sau să-mi ridice pânzele!" 21 Păstorii s-au prostit, n-au căutat pe Domnul; pentru aceea n-au propășit și li se risipesc toate turmele. 22 Iată, se aude un vuiet! O mare zarvă vine de la miazănoapte*Cap. 1:15;4:6;5:15;6:22. să prefacă cetățile lui Iuda într-un pustiu, într-o vizuină*Cap. 9:11. de șacali. 23 Știu, Doamne, că soarta omului*Prov. 16:1;20:24. nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului când umblă să-și îndrepte pașii spre țintă. 24 Pedepsește-mă, Doamne*Ps. 6:1;38:1. Cap. 30:11., dar cu măsură, și nu în mânia Ta, ca să nu mă nimicești! 25 Varsă-Ți*Ps. 79:6. urgia peste neamurile care*Iov 18:21.1 Tes. 4:5.2 Tes. 1:8. nu Te cunosc și peste popoarele care nu cheamă Numele Tău! Căci mănâncă*Cap. 8:16. pe Iacov, îl înghit, îl topesc și-i pustiesc locuința.