Ao mestre de canto. Salmo de Davi
1 Em ti, Senhor, confio;
nunca me deixes confundido.
Livra-me pela tua justiça.
2 Inclina para mim os teus ouvidos, livra-me depressa;
sê a minha firme rocha,
uma casa fortíssima
que me salve.
3 Porque tu és a minha rocha e a minha fortaleza;
assim, por amor
do teu nome,
guia-me e encaminha-me.
4 Tira-me da rede que para mim esconderam,
pois tu és
a minha força.
5 Nas tuas mãos encomendo o meu espírito;
tu me redimiste,
Senhor Deus
da verdade.
6 Odeio aqueles que se entregam a vaidades enganosas;
eu, porém,
confio no Senhor.
7 Eu me alegrarei e regozijarei na tua benignidade,
pois consideraste a minha aflição;
conheceste a
minha alma
nas angústias.
8 E não me entregaste nas mãos do inimigo;
puseste os meus
pés num lugar
espaçoso.
9 Tem misericórdia de mim, ó Senhor,
porque estou angustiado.
Consumidos estão de tristeza os meus olhos,
a minha alma
e o meu ventre.
10 Porque a minha vida está gasta de tristeza,
e os meus anos de suspiros;
a minha força descai por causa da minha iniquidade,
e os
meus ossos
se consomem.
11 Fui opróbrio entre todos os meus inimigos,
até entre os meus vizinhos,
e horror para os meus conhecidos;
os que me
viam na
rua fugiam
de mim.
12 Estou esquecido no coração deles, como um morto;
sou como um
vaso quebrado.
13 Pois ouvi a murmuração de muitos, temor havia ao redor;
enquanto juntamente
consultavam contra mim,
intentaram tirar-me a
vida.
14 Mas eu confiei em ti, Senhor;
e disse:
Tu és o meu Deus.
15 Os meus tempos estão nas tuas mãos;
livra-me das mãos
dos meus inimigos
e dos
que me perseguem.
16 Faze resplandecer o teu rosto sobre o teu servo;
salva-me por tuas
misericórdias.
17 Não me deixes confundido,
Senhor, porque te tenho invocado.
Deixa confundidos
os ímpios,
e emudeçam
na sepultura.
18 Emudeçam os lábios mentirosos
que falam coisas más com soberba
e desprezo
contra o justo.
19 Oh! Quão grande é a tua bondade,
que guardaste para os que te temem,
a qual operaste
para aqueles que em ti confiam
na presença dos filhos dos homens!
20 Tu os esconderás,
no secreto da tua presença, dos desaforos dos homens;
encobri-los-ás em um pavilhão,
da contenda
das línguas.
21 Bendito seja o Senhor,
pois fez maravilhosa a sua misericórdia
para comigo
em cidade segura.
22 Pois eu dizia na minha pressa:
Estou cortado de diante dos teus olhos;
não obstante,
tu ouviste a voz das minhas súplicas,
quando eu a ti clamei.
23 Amai ao Senhor, vós todos que sois seus santos;
porque o
Senhor guarda os fiéis
e retribui
com abundância ao que usa de soberba.
24 Esforçai-vos, e ele fortalecerá o vosso coração,
vós todos
que esperais
no Senhor.
Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
1 Doamne, în TinePs. 22:5;25:2;71:1.Is. 49:23. mă încred: să nu fiu dat de rușine niciodată.
Izbăvește-mă, înPs. 143:1. dreptatea Ta!
2 Pleacă-ȚiPs. 71:2. urechea spre mine, grăbește de-mi ajută!
Fii pentru mine o stâncă ocrotitoare, o cetățuie unde să-mi găsesc scăparea!
3 CăciPs. 18:2. Tu ești Stânca mea, Cetățuia mea
și, pentruPs. 23:3;25:11. Numele Tău, mă vei povățui și mă vei călăuzi.
4 Scoate-mă din lațul pe care mi l-au întins vrăjmașii,
căci Tu ești Ocrotitorul meu!
5 În mâinileLuca 23:46.Fapte 7:59. Tale îmi încredințez duhul:
Tu mă vei izbăvi, Doamne Dumnezeule adevărat!
6 Eu urăsc pe cei ceIona 2:8. se lipesc de idoli deșerți
și mă încred în Domnul.
7 Fă-mă să mă veselesc și să mă bucur de îndurarea Ta,
căci vezi ticăloșia mea, știiIoan 10:27. neliniștea sufletului meu
8 și nu mă vei daDeut. 32:30.1 Sam. 17:46;24:18. în mâinile vrăjmașului,
ci îmi vei pune picioarelePs. 4:1;18:19. la loc larg!
9 Ai milă de mine, Doamne, căci sunt în strâmtorare:
fața, sufletul și trupul mi s-au topitPs. 6:7. de întristare;
10 mi se sfârșește viața în durere și anii în suspine.
Mi s-au sleit puterile din pricina fărădelegii mele și-mi putrezesc oaselePs. 32:3;102:3.!
11 Din pricina potrivnicilor mei, am ajunsPs. 41:8.Is. 53:4. de ocară,
de mare ocară, pentru veciniiIov 19:13.Ps. 38:11;88:8,18. mei și de groază pentru prietenii mei;
cei cePs. 64:8. mă văd pe uliță fug de mine.
12 Sunt uitat dePs. 88:4,5. inimi ca un mort,
am ajuns ca un vas sfărâmat.
13 AudIer. 20:10. vorbele rele ale multora,
văd spaimaIer. 6:25;20:3.Plâng. 2:22. care domnește împrejur,
când se sfătuiescMat. 27:1. ei împreună împotriva mea
și uneltesc să-mi ia viața.
14 Dar eu mă încred în Tine, Doamne,
și zic: „Tu ești Dumnezeul meu!"
15 Soarta mea este în mâna Ta;
scapă-mă de vrăjmașii și de prigonitorii mei!
16 FăNum. 6:25,26.Ps. 4:6;67:1. să lumineze Fața Ta peste robul Tău,
scapă-mă prin îndurarea Ta!
17 Doamne, să nuPs. 25:2. rămân de rușine când Te chem,
ci să rămână de rușine cei răi și ei să se coboare muți1 Sam. 2:9.Ps. 115:17. în Locuința morților!
18 Să amuțeascăPs. 12:3. buzele mincinoase,
care vorbesc1 Sam. 2:3.Ps. 94:4.Iuda 15. cu îndrăzneală,
cu trufie și dispreț împotriva celui neprihănit!
19 O, câtIs. 64:4.1 Cor. 2:9. de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine
și pe care o arăți celor ce se încred
în Tine, în fața fiilor oamenilor!
20 TuPs. 27:5;32:7. îi ascunzi la adăpostul Feței Tale de cei ce-i prigonesc,
îiIov 5:21. ocrotești în cortul Tău de limbile care-i clevetesc.
21 Binecuvântat să fie Domnul,
căci Și-a arătat înPs. 17:7. chip minunat îndurarea față de mine:
parc-aș fi fost într-o1 Sam. 23:7. cetate întărită!
22 În1 Sam. 23:26.Ps. 116:11. pornirea mea nechibzuită, ziceam: „Sunt izgonitIs. 38:11,12.Plâng. 3:54.Iona 2:4. dinaintea Ta!"
Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele
când am strigat spre Tine.
23 IubițiPs. 34:9. dar pe Domnul, toți cei iubiți de El,
căci Domnul păzește pe cei credincioși
și pedepsește aspru pe cei mândri!
24 Fiți tariPs. 27:14. și îmbărbătați-vă inima,
toți cei ce nădăjduiți în Domnul!