1 Vyučující, Azafův. Proč, ó Bože, nás tak do konce zamítáš? Proč roznícena jest prchlivost tvá proti stádci pastvy tvé? 2 Rozpomeň se na shromáždění své, jehož jsi od starodávna dobyl a vykoupil, na proutek dědictví svého, na Sion horu tuto, na níž přebýváš. 3 Přispějž k hrozným pustinám. Jak všecko pohubil nepřítel v svatyni! 4 Řvali nepřátelé tvoji u prostřed shromáždění tvých, a na znamení toho zanechali množství korouhví svých. 5 Za hrdinu jmín byl ten, kterýž co nejvýše zdvihl sekeru, roubaje vazbu dříví jeho. 6 A nyní již řezby jeho napořád sekerami a palicemi otloukají. 7 Uvrhli oheň do svatyně tvé, na zem zřítivše, poškvrnili příbytku jména tvého. 8 Řekli v srdci svém: Vyhubme je napořád. Takž vypálili všecky stánky Boha silného v zemi. 9 Znamení svých nevidíme, jižť není proroka, aniž jest mezi námi, kdo by věděl, dokud to stane. 10 I dokudž, ó Bože, útržky činiti bude odpůrce? A nepřítel ustavičně-liž rouhati se bude jménu tvému? 11 Proč zdržuješ ruku svou, a pravice své z lůna svého nevzneseš? 12 Však jsi ty, Bože, král můj od starodávna, působíš hojné spasení u prostřed země. 13 Ty silou svou rozdělil jsi moře, a potřels hlavy draků u vodách. 14 Ty jsi potřel hlavu Leviatanovi, dal jsi jej za pokrm lidu na poušti. 15 Ty jsi otevřel vrchoviště a potoky, ty jsi osušil i řeky prudké. 16 Tvůjť jest den, tvá jest také i noc, světlo i slunce ty jsi učinil. 17 Ty jsi založil všecky končiny země, léto i zimy ty jsi sformoval. 18 Rozpomeniž se na to, že útržky činil ten odpůrce Hospodinu, a lid bláznivý jak se jménu tvému rouhal. 19 Nevydávejž té zběři duše hrdličky své, na stádce chudých svých nezapomínej se na věky. 20 Ohlédni se na smlouvu; nebo plní jsou i nejtmavější koutové země peleší ukrutnosti. 21 Nechažť bídní neodcházejí s hanbou, chudý a nuzný ať chválí jméno tvé. 22 Povstaniž, ó Bože, a veď při svou, rozpomeň se na pohanění, kteréžť se děje od nesmyslných na každý den. 23 Nezapomínej se na vykřikování svých nepřátel, a na hluk proti tobě povstávajících, kterýž se silí ustavičně.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
O cântare a lui Asaf
1 Pentru ce, Dumnezeule, ne lepeziPs. 44:9,23;60:1,10;77:7.Ier. 31:37;33:24. pentru totdeauna?
Pentru ce Te mâniiDeut. 29:20. pe turmaPs. 95:7;100:3. pășunii Tale?
2 Adu-Ți aminte de poporul Tău
peExod 15:16.Deut. 9:29. care l-ai câștigat odinioară,
pe care l-ai răscumpărat ca semințieDeut. 32:9.Ier. 10:16. a moștenirii Tale!
Adu-Ți aminte de muntele Sionului, unde Îți aveai locuința;
3 îndreaptă-Ți pașii spre aceste locuri pustiite fără curmare!
Vrăjmașul a pustiit totul în Locașul Tău cel Sfânt.
4 Potrivnicii Tăi au mugitPlâng. 2:7. în mijlocul Templului Tău;
și-au pusDan. 6:27. semnele lor drept semne.
5 Parcă erau niște oameni care ridică
toporul într-o pădure deasă:
6 în curând, au sfărâmat toate podoabele1 Împ. 6:18,29,32,35. săpate,
cu lovituri de securi și ciocane.
7 Au pus foc2 Împ. 25:9. Sfântului Tău Locaș;
au dărâmat și au pângăritPs. 89:39. locuința Numelui Tău.
8 Ei ziceauPs. 83:4. în inima lor:
„Să-i prăpădim pe toți!"
Au ars toate locurile sfinte din țară.
9 Semnele noastre nu le mai vedem;
nu1 Sam. 3:1.Amos 8:11. mai este niciun proroc
și nu mai este nimeni printre noi care să știe până când…
10 Până când, Dumnezeule, va batjocori asupritorul
și va nesocoti vrăjmașul fără curmare Numele Tău?
11 Pentru cePlâng. 2:3. Îți tragi înapoi mâna și dreapta Ta?
Scoate-o din sân și nimicește-i!
12 Totuși DumnezeuPs. 44:4. este Împăratul meu, care din vremuri străvechi
dă izbăviri în mijlocul acestei țări.
13 Tu ai despărțitExod 14:21. marea cu puterea Ta,
ai sfărâmatIs. 51:9,10.Ezec. 29:3;32:3. capetele balaurilor din ape;
14 ai zdrobit capul leviatanului74:14 Sau: crocodilului.,
l-ai dat să-lNum. 14:9. mănânce fiarelePs. 72:9. din pustie.
15 Ai făcut să țâșneascăExod 17:5,6.Num. 20:11.Ps. 105:41.Is. 48:21. izvoare în pâraie,
ai uscatIos. 3:13. râuri care nu seacă.
16 A Ta este ziua, a Ta este și noaptea;
TuGen. 1:14. ai așezat lumina și soarele.
17 Tu ai statornicitFapte 17:26. toate hotarele pământului,
Tu ai rânduit varaGen. 8:22. și iarna.
18 Adu-ȚiVers. 22.Apoc. 16:19. aminte, Doamne, că vrăjmașul Te batjocorește
și unPs. 39:8. popor nechibzuit hulește Numele Tău!
19 Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turtureleiCânt. 2:14. Tale
și nu uitaPs. 68:10. pe vecie viața nenorociților Tăi!
20 AiGen. 17:7,8.Lev. 26:44,45.Ps. 106:45.Ier. 33:21. în vedere legământul!
Căci locurile dosnice din țară sunt pline de bârloguri de tâlhari.
21 Să nu se întoarcă rușinat cel apăsat,
ci nenorocitul și săracul să laude Numele Tău!
22 Scoală-Te, Dumnezeule, apără-Ți pricina!
Adu-ȚiVers. 18.Ps. 89:51. aminte de ocările pe care Ți le aruncă în fiecare zi cel fără minte!
23 Nu uita strigătele potrivnicilor Tăi,
zarva care crește necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!
/images/a/WG5FS9VaSWVnVmV3VI8yP)
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)