Žalmy 31

1 Přednímu zpěváku, žalm Davidův. 2 V tebe, Hospodine, doufám, nedejž mi zahanbenu býti na věky, pro spravedlnost svou vysvoboď mne. 3 Nakloň ke mně ucha svého, rychle vytrhni mne; budiž mi pevnou skalou a domem ohraženým, abys mne zachoval. 4 Nebo skála má a hrad můj ty jsi, protož pro jméno své veď i doveď mne. 5 Vyveď mne z leči, kterouž polékli na mne; nebo síla má ty jsi. 6 V ruce tvé poroučím ducha svého, nebo jsi mne vykoupil, Hospodine, Bože silný a věrný. 7 Nenávidím těch, kteříž následují pouhých marností, nebo já v Hospodinu naději skládám. 8 Plésati a radovati se budu v milosrdenství tvém, že jsi vzezřel na mé trápení, a poznal jsi v ssoužení duši mou. 9 Aniž jsi mne zavřel v ruce nepřítele, ale postavil jsi na širokosti nohy mé. 10 Smiluj se nade mnou, Hospodine, nebo jsem ssoužen, tak že usvadla zámutkem tvář má, duše má, i život můj. 11 Žalostí zajisté zhynulo zdraví mé, a léta má od úpění, zemdlena bídou mou síla má, a kosti mé vyprahly. 12 U všech nepřátel svých jsem v pohanění, a nejvíce u sousedů, známým pak svým jsem strašidlem; kteříž mne vídají vně, utíkají přede mnou. 13 Vyšel jsem z paměti tak, jako mrtvý, učiněn jsem jako nádoba rozražená. 14 Nebo slýchám utrhání mnohých, strach odevšad, když se proti mně spolu puntují, lstivě přemýšlejíce, jak by odjali duši mou. 15 Ale já v tobě naději skládám, Hospodine; řekl jsem: Bůh můj jsi ty. 16 V rukou tvých jsou časové moji, vytrhni mne z ruky nepřátel mých a těch, kteříž mne stihají. 17 Osvěť tvář svou nad služebníkem svým, zachovej mne pro milosrdenství své. 18 Hospodine, ať nejsem zahanben, nebo jsem tě vzýval; nechať jsou zahanbeni bezbožníci, a skroceni v pekle. 19 Oněmějte rtové lživí, kteříž mluví proti spravedlivému tvrdě, pyšně a s potupou. 20 Ó jak veliká jest dobrotivost tvá, kterouž jsi odložil těm, jenž se bojí tebe, a kterouž jsi činíval doufajícím v tebe před syny lidskými. 21 Ty je skrýváš v skrýši oblíčeje svého před vysokomyslností člověka, skrýváš je jako v stanu před jazyky svárlivými. 22 Požehnaný buď Hospodin, nebo prokázal ke mně divné milosrdenství své jako v městě ohraženém. 23 Já zajisté když jsem pospíchal, řekl jsem: Zavrženť jsem od očí tvých, ale ty jsi vyslyšel hlas pokorných modliteb mých, když jsem k tobě volal. 24 Milujtež Hospodina všickni svatí jeho, neboť ostříhá věřících Hospodin, a též odplací vrchovatě tomu, kdož pýchu provodí. 25 Zmužile sobě čiňte, (a posilní Bůh srdce vašeho), všickni, kteříž naději máte v Hospodinu.

Către mai-marele cântăreților.

Un psalm al lui David

1 Doamne, în Tine*Ps. 22:5;25:2;71:1.Is. 49:23. mă încred: să nu fiu dat de rușine niciodată.

Izbăvește-mă, în*Ps. 143:1. dreptatea Ta!

2 Pleacă-Ți*Ps. 71:2. urechea spre mine, grăbește de-mi ajută!

Fii pentru mine o stâncă ocrotitoare, o cetățuie unde să-mi găsesc scăparea!

3 Căci*Ps. 18:2. Tu ești Stânca mea, Cetățuia mea

și, pentru*Ps. 23:3;25:11. Numele Tău, mă vei povățui și mă vei călăuzi.

4 Scoate-mă din lațul pe care mi l-au întins vrăjmașii,

căci Tu ești Ocrotitorul meu!

5 În mâinile*Luca 23:46.Fapte 7:59. Tale îmi încredințez duhul:

Tu mă vei izbăvi, Doamne Dumnezeule adevărat!

6 Eu urăsc pe cei ce*Iona 2:8. se lipesc de idoli deșerți

și mă încred în Domnul.

7 Fă-mă să mă veselesc și să mă bucur de îndurarea Ta,

căci vezi ticăloșia mea, știi*Ioan 10:27. neliniștea sufletului meu

8 și nu mă vei da*Deut. 32:30.1 Sam. 17:46;24:18. în mâinile vrăjmașului,

ci îmi vei pune picioarele*Ps. 4:1;18:19. la loc larg!

9 Ai milă de mine, Doamne, căci sunt în strâmtorare:

fața, sufletul și trupul mi s-au topit*Ps. 6:7. de întristare;

10 mi se sfârșește viața în durere și anii în suspine.

Mi s-au sleit puterile din pricina fărădelegii mele și-mi putrezesc oasele*Ps. 32:3;102:3.!

11 Din pricina potrivnicilor mei, am ajuns*Ps. 41:8.Is. 53:4. de ocară,

de mare ocară, pentru vecinii*Iov 19:13.Ps. 38:11;88:8,18. mei și de groază pentru prietenii mei;

cei ce*Ps. 64:8. mă văd pe uliță fug de mine.

12 Sunt uitat de*Ps. 88:4,5. inimi ca un mort,

am ajuns ca un vas sfărâmat.

13 Aud*Ier. 20:10. vorbele rele ale multora,

văd spaima*Ier. 6:25;20:3.Plâng. 2:22. care domnește împrejur,

când se sfătuiesc*Mat. 27:1. ei împreună împotriva mea

și uneltesc să-mi ia viața.

14 Dar eu mă încred în Tine, Doamne,

și zic: „Tu ești Dumnezeul meu!"

15 Soarta mea este în mâna Ta;

scapă-mă de vrăjmașii și de prigonitorii mei!

16 Fă*Num. 6:25,26.Ps. 4:6;67:1. să lumineze Fața Ta peste robul Tău,

scapă-mă prin îndurarea Ta!

17 Doamne, să nu*Ps. 25:2. rămân de rușine când Te chem,

ci să rămână de rușine cei răi și ei să se coboare muți*1 Sam. 2:9.Ps. 115:17. în Locuința morților!

18 Să amuțească*Ps. 12:3. buzele mincinoase,

care vorbesc*1 Sam. 2:3.Ps. 94:4.Iuda 15. cu îndrăzneală,

cu trufie și dispreț împotriva celui neprihănit!

19 O, cât*Is. 64:4.1 Cor. 2:9. de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine

și pe care o arăți celor ce se încred

în Tine, în fața fiilor oamenilor!

20 Tu*Ps. 27:5;32:7. îi ascunzi la adăpostul Feței Tale de cei ce-i prigonesc,

îi*Iov 5:21. ocrotești în cortul Tău de limbile care-i clevetesc.

21 Binecuvântat să fie Domnul,

căci Și-a arătat în*Ps. 17:7. chip minunat îndurarea față de mine:

parc-aș fi fost într-o*1 Sam. 23:7. cetate întărită!

22 În*1 Sam. 23:26.Ps. 116:11. pornirea mea nechibzuită, ziceam: „Sunt izgonit*Is. 38:11,12.Plâng. 3:54.Iona 2:4. dinaintea Ta!"

Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele

când am strigat spre Tine.

23 Iubiți*Ps. 34:9. dar pe Domnul, toți cei iubiți de El,

căci Domnul păzește pe cei credincioși

și pedepsește aspru pe cei mândri!

24 Fiți tari*Ps. 27:14. și îmbărbătați-vă inima,

toți cei ce nădăjduiți în Domnul!