1 And Saul was consenting to his being killed. And on that day there arose a great persecution against the assembly which was in Jerusalem, and all were scattered into the countries of Judaea and Samaria except the apostles. 2 And pious men buried Stephen and made great lamentation over him. 3 But Saul ravaged the assembly, entering into the houses one after another, and dragging off both men and women delivered them up to prison.

4 Those then that had been scattered went through the countries announcing the glad tidings of the word. 5 And Philip, going down to a city of Samaria, preached the Christ to them; 6 and the crowds with one accord gave heed to the things spoken by Philip, when they heard him and saw the signs which he wrought. 7 For from many who had unclean spirits they went out, crying with a loud voice; and many that were paralysed and lame were healed. 8 And there was great joy in that city. 9 But a certain man, by name Simon, had been before in the city, using magic arts, and astonishing the nation of Samaria, saying that himself was some great one. 10 To whom they had all given heed, from small to great, saying, This is the power of God which is called great. 11 And they gave heed to him, because that for a long time he had astonished them by his magic arts. 12 But when they believed Philip announcing the glad tidings concerning the kingdom of God and the name of Jesus Christ, they were baptised, both men and women. 13 And Simon also himself believed; and, having been baptised, continued constantly with Philip; and, beholding the signs and great works of power which took place, was astonished.

14 And the apostles who were in Jerusalem, having heard that Samaria had received the word of God, sent to them Peter and John; 15 who, having come down, prayed for them that they might receive the Holy Spirit; 16 for he was not yet fallen upon any of them, only they were baptised to the name of the Lord Jesus. 17 Then they laid their hands upon them, and they received the Holy Spirit. 18 But Simon, having seen that by the laying on of the hands of the apostles the Holy Spirit was given, offered them money, 19 saying, Give to me also this power, in order that on whomsoever I may lay hands he may receive the Holy Spirit. 20 And Peter said to him, Thy money go with thee to destruction, because thou hast thought that the gift of God can be obtained by money. 21 Thou hast neither part nor lot in this matter, for thy heart is not upright before God. 22 Repent therefore of this thy wickedness, and supplicate the Lord, if indeed the thought of thy heart may be forgiven thee; 23 for I see thee to be in the gall of bitterness, and bond of unrighteousness. 24 And Simon answering said, Supplicate ye for me to the Lord, so that nothing may come upon me of the things of which ye have spoken. 25 They therefore, having testified and spoken the word of the Lord, returned to Jerusalem, and announced the glad tidings to many villages of the Samaritans.

26 But the angel of the Lord spoke to Philip, saying, Rise up and go southward on the way which goes down from Jerusalem to Gaza: the same is desert. 27 And he rose up and went. And lo, an Ethiopian, a eunuch, a man in power under Candace queen of the Ethiopians, who was over all her treasure, who had come to worship at Jerusalem, 28 was returning and sitting in his chariot: and he was reading the prophet Esaias. 29 And the Spirit said to Philip, Approach and join this chariot. 30 And Philip, running up, heard him reading the prophet Esaias, and said, Dost thou then know what thou art reading of? 31 And he said, How should I then be able unless some one guide me? And he begged Philip to come up and sit with him. 32 And the passage of the scripture which he read was this: He was led as a sheep to slaughter, and as a lamb is dumb in presence of him that shears him, thus he opens not his mouth. 33 In his humiliation his judgment has been taken away, and who shall declare his generation? for his life is taken from the earth. 34 And the eunuch answering Philip said, I pray thee, concerning whom does the prophet say this? of himself or of some other? 35 And Philip, opening his mouth and beginning from that scripture, announced the glad tidings of Jesus to him. 36 And as they went along the way, they came upon a certain water, and the eunuch says, Behold water; what hinders my being baptised? 37 *Ver. 37 in the Authorized Version is recognized as not genuine.38 And he commanded the chariot to stop. And they went down both to the water, both Philip and the eunuch, and he baptised him. 39 But when they came up out of the water the Spirit of the Lord caught away Philip, and the eunuch saw him no longer, for he went on his way rejoicing. 40 And Philip was found at Azotus, and passing through he announced the glad tidings to all the cities till he came to Caesarea.

1 Saul*Cap. 7:58;22:20. se învoise la uciderea lui Ștefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Și toți*Cap. 11:19., afară de apostoli, s-au împrăștiat prin părțile Iudeii și ale Samariei. 2 Niște oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ștefan și l-au*Gen. 23:3;50:10.2 Sam. 3:31. jelit cu mare tânguire. 3 Saul, de partea lui, făcea prăpăd*Cap. 7:58;9:1,13,21;22:4;26:10,11.1 Cor. 15:9.Gal. 1:13.Filip. 3:6.1 Tim. 1:13. în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbați și pe femei și-i arunca în temniță. 4 Cei ce se împrăștiaseră*Mat. 10:23. Cap. 11:19. mergeau din loc în loc și propovăduiau Cuvântul. 5 Filip*Cap. 6:5. s-a coborât în cetatea Samariei și le-a propovăduit pe Hristos. 6 Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit și au văzut semnele pe care le făcea. 7 Căci din mulți îndrăciți ieșeau duhuri*Marcu 16:17. necurate și scoteau mari țipete; mulți slăbănogi și șchiopi erau tămăduiți. 8 Și a fost o mare bucurie în cetatea aceasta. 9 În cetate era un om numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea*Cap. 13:6. și punea în uimire*Cap. 5:36. pe poporul Samariei. 10 Toți, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte și ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește mare." 11 Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui. 12 Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia*Cap. 1:3. Împărăției lui Dumnezeu și a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezați, atât bărbați, cât și femei. 13 Chiar Simon a crezut și, după ce a fost botezat, nu se mai despărțea de Filip și privea cu uimire minunile și semnele mari care se făceau.

14 Apostolii, care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan. 15 Aceștia au venit la samariteni și s-au rugat pentru ei, ca să*Cap. 2:38. primească Duhul Sfânt. 16 Căci nu Se coborâse încă*Cap. 19:2. peste niciunul din ei, ci fuseseră numai*Mat. 28:19. Cap. 2:38. botezați în Numele*Cap. 10:48;19:5. Domnului Isus. 17 Atunci, Petru și Ioan au pus*Cap. 6:6;19:6.Evr. 6:2. mâinile peste ei, și aceia au primit Duhul Sfânt. 18 Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani 19 și a zis: „Dați-mi și mie puterea aceasta, pentru ca, peste oricine-mi voi pune mâinile, să primească Duhul Sfânt." 20 Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai*Mat. 10:8.2 Împ. 5:16. crezut că darul*Cap. 2:38;10:45;11:17. lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani! 21 Tu n-ai nici parte, nici sorț în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu. 22 Pocăiește-te dar de această răutate a ta și roagă-te Domnului să*Dan. 4:27.2 Tim. 2:25. ți se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putință, 23 căci văd că ești plin de fiere amară*Evr. 12:15. și în lanțurile fărădelegii." 24 Simon a răspuns: „Rugați-vă*Gen. 20:7,17.Exod 8:8.Num. 21:7.1 Împ. 13:6.Iov 42:8.Iac. 5:16. voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întâmple nimic din ce ați zis." 25 După ce au mărturisit despre Cuvântul Domnului și după ce l-au propovăduit, Petru și Ioan s-au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate ale samaritenilor.

26 Un înger al Domnului a vorbit lui Filip și i-a zis: „Scoală-te și du-te spre miazăzi, pe drumul care coboară spre Ierusalim la Gaza și care este pustiu." 27 Filip s-a sculat și a plecat. Și iată că un*Ţef. 3:10. etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor și îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit*Ioan 12:20. la Ierusalim ca să se închine, 28 se întorcea de acolo și ședea în carul lui și citea pe prorocul Isaia. 29 Duhul a zis lui Filip: „Du-te și ajunge carul acesta!" 30 Filip a alergat și a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: „Înțelegi tu ce citești?" 31 Famenul a răspuns: „Cum aș putea să înțeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?" Și a rugat pe Filip să se suie în car și să șadă împreună cu el. 32 Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „El*Is. 53:7,8. a fost dus ca o oaie la tăiere și ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, așa nu Și-a deschis gura; 33 în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Și cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viața I-a fost luată de pe pământ." 34 Famenul a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbește prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?" 35 Atunci, Filip a luat cuvântul, a început*Luca 24:27. Cap. 18:28. de la Scriptura aceasta și i-a propovăduit pe Isus. 36 Pe când își urmau ei drumul, au dat peste o apă. Și famenul a zis: „Uite apă, ce*Cap. 10:47. mă împiedică să fiu botezat?" 37 Filip a zis: „Dacă*Mat. 28:19.Marcu 16:16. crezi din toată inima, se poate." Famenul a răspuns: „Cred*Mat. 16:16.Ioan 6:69;9:35,38;11:27. Cap. 9:20.1 Ioan 4:15;5:5,13. că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu." 38 A poruncit să stea carul, s-au coborât amândoi în apă, și Filip a botezat pe famen. 39 Când au ieșit din apă, Duhul*1 Împ. 18:12.2 Împ. 2:16.Ezec. 3:12,14. Domnului a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul își vedea de drum, plin de bucurie, 40 Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Și propovăduia Evanghelia în toate cetățile prin care trecea.