1 Wilt thou draw out the leviathan with the hook, and press down his tongue with a cord? 2 Wilt thou put a rush-rope into his nose, and pierce his jaw with a spike? 3 Will he make many supplications unto thee? or will he speak softly unto thee? 4 Will he make a covenant with thee? wilt thou take him as a bondman for ever? 5 Wilt thou play with him as with a bird, and wilt thou bind him for thy maidens? 6 Shall partners make traffic of him, will they divide him among merchants? 7 Wilt thou fill his skin with darts, and his head with fish-spears? 8 Lay thy hand upon him; remember the battle, — do no more! 9 Lo, hope as to him is belied: is not one cast down even at the sight of him? 10 None is so bold as to stir him up; and who is he that will stand before me?

11 Who hath first given to me, that I should repay him? Whatsoever is under the whole heaven is mine. 12 I will not be silent as to his parts, the story of his power, and the beauty of his structure. 13 Who can uncover the surface of his garment? who can come within his double jaws? 14 Who can open the doors of his face? Round about his teeth is terror. 15 The rows of his shields are a pride, shut up together as with a close seal. 16 One is so near to another that no air can come between them; 17 They are joined each to its fellow; they stick together, and cannot be sundered. 18 His sneezings flash light, and his eyes are like the eyelids of the morning. 19 Out of his mouth go forth flames; sparks of fire leap out: 20 Out of his nostrils goeth smoke, as out of a boiling pot and cauldron. 21 His breath kindleth coals, and a flame goeth out of his mouth. 22 In his neck lodgeth strength, and terror danceth before him. 23 The flakes of his flesh are joined together: they are fused upon him, they cannot be moved. 24 His heart is firm as a stone, yea, firm as the nether millstone. 25 When he raiseth himself up, the mighty are afraid: they are beside themselves with consternation. 26 If any reach him with a sword, it cannot hold; neither spear, nor dart, nor harpoon. 27 He esteemeth iron as straw, bronze as rotten wood. 28 The arrow will not make him flee; slingstones are turned with him into stubble. 29 Clubs are counted as stubble; he laugheth at the shaking of a javelin. 30 His under parts are sharp potsherds: he spreadeth a threshing-sledge upon the mire. 31 He maketh the deep to boil like a pot; he maketh the sea like a pot of ointment; 32 He maketh the path to shine after him: one would think the deep to be hoary. 33 Upon earth there is not his like, who is made without fear. 34 He beholdeth all high things; he is king over all the proud beasts.

1 Poți tu să prinzi leviatanul*Ps. 104:26.Is. 27:1.*41:1 Sau: crocodilul. cu undița

sau să-i legi limba cu o funie?

2 Îi vei putea petrece papura prin nări

sau să-i străpungi cu un cârlig falca?

3 Îți va face el multe rugăminți?

Îți va vorbi el cu un glas dulce?

4 Va face el un legământ cu tine,

ca să-ți fie rob pe vecie?

5 Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre?

Îl vei lega tu ca să-ți înveselești fetele?

6 Fac pescarii negoț cu el?

Îl împart ei între negustori?

7 Îi vei acoperi pielea cu țepușe

și capul cu chingi?

8 Ridică-ți numai mâna împotriva lui,

și nu-ți va mai veni gust să-l lovești.

9 Iată că ești înșelat în așteptarea ta de a-l prinde:

numai să-l vezi, și cazi la pământ!

10 Nimeni nu este atât de îndrăzneț ca să-l întărâte.

Cine Mi s-ar împotrivi în față?

11 Cui sunt dator*Is. 37:29., ca să-i plătesc?

Sub cer totul*Rom. 11:35. este al Meu.

12 Vreau să mai vorbesc iarăși de mădularele lui și de tăria lui,

și de frumusețea întocmirii lui.

13 Cine-i va putea ridica veșmântul?

Cine va putea pătrunde între fălcile lui?

14 Cine va putea deschide porțile gurii lui?

Șirurile dinților lui

cât sunt de înspăimântătoare!

15 Scuturile*41:15 Solzii. lui mărețe și puternice

sunt unite împreună ca printr-o pecete;

16 se țin unul de altul

și nici aerul n-ar putea trece printre ele.

17 Sunt ca niște frați care se îmbrățișează,

se apucă și rămân nedespărțiți.

18 Strănuturile lui fac să strălucească lumina;

ochii lui sunt ca geana zorilor.

19 Din gura lui țâșnesc flăcări, scapără scântei de foc din ea.

20 Din nările lui iese fum,

ca dintr-un vas care fierbe, ca dintr-o căldare fierbinte.

21 Suflarea lui aprinde cărbunii

și gura lui aruncă flăcări.

22 Tăria lui stă în grumaz

și înaintea lui sare groaza.

23 Părțile lui cele cărnoase se țin împreună,

ca turnate pe el, neclintite.

24 Inima lui este tare ca piatra,

tare ca piatra de moară care stă dedesubt.

25 Când se scoală el, tremură vitejii

și spaima îi pune pe fugă.

26 Degeaba este lovit cu sabia;

căci sulița, săgeata și pavăza nu folosesc la nimic.

27 Pentru el, fierul este ca paiul,

arama, ca lemnul putred.

28 Săgeata nu-l pune pe fugă,

pietrele din praștie sunt ca pleava pentru el.

29 Nu vede în ghioagă decât un fir de pai

și râde la șuieratul săgeților.

30 Sub pântecele lui sunt țepi ascuțiți:

ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.

31 Face să clocotească fundul mării ca un cazan

și-l clatină ca pe un vas plin cu mir.

32 În urmă, el lasă o cărare luminoasă,

și adâncul pare ca pletele unui bătrân.

33 Pe pământ nimic nu-i este stăpân;

este făcut ca să nu se teamă de nimic.

34 Privește cu dispreț tot ce este înălțat,

este împăratul*Exod 19:6.Deut. 10:14.Ps. 24:1;50:12.1 Cor. 10:26,28. celor mai mândre dobitoace."