1 And Job continued his parable and said, 2 As ·GodGodHebrew: El liveth, who hath taken away my right, and the Almighty, who hath embittered my soul, 3 All the while my breath is in me, and the spirit of +GodGodHebrew: Eloah is in my nostrils, 4 My lips shall not speak unrighteousness, nor my tongue utter deceit! 5 Be it far from me that I should justify you; till I die I will not remove my blamelessness from me. 6 My righteousness I hold fast, and will not let it go: my heart reproacheth me not one of my days.
7 Let mine enemy be as the wicked, and he that riseth up against me as the unrighteous. 8 For what is the hope of the ungodly, when God cutteth him off, when +GodGodHebrew: Eloah taketh away his soul? 9 Will ·GodGodHebrew: El hear his cry when distress cometh upon him? 10 Doth he delight himself in the Almighty? will he at all times call upon +GodGodHebrew: Eloah
11 I will teach you concerning the hand of ·GodGodHebrew: El what is with the Almighty will I not conceal. 12 Behold, ye yourselves have all seen it; and why are ye thus altogether vain? 13 This is the portion of the wicked man with ·GodGodHebrew: El and the heritage of the violent, which they receive from the Almighty: — 14 If his children be multiplied, it is for the sword, and his offspring shall not be satisfied with bread; 15 Those that remain of him shall be buried by death, and his widows shall not weep. 16 Though he heap up silver as the dust, and prepare clothing as the clay; 17 He may prepare it, but the just shall put it on; and the innocent shall divide the silver. 18 He buildeth his house as the moth, and as a booth that a keeper maketh. 19 He lieth down rich, but will do so no more; he openeth his eyes, and he is not. 20 Terrors overtake him like waters; a whirlwind stealeth him away in the night. 21 The east wind carrieth him away and he is gone; and as a storm it hurleth him out of his place. 22 And God shall cast upon him and not spare: he would fain flee out of his hand. 23 Men shall clap their hands at him, and shall hiss him out of his place.
1 Iov a luat din nou cuvântul, a vorbit în pilde și a zis:
2 „Viu este Dumnezeu, careCap. 34:5. nu-mi dă dreptate!
Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăște viața,
3 că, atâta vreme cât voi avea suflet
și suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,
4 buzele mele nu vor rosti nimic nedrept,
limba mea nu va spune nimic neadevărat.
5 Departe de mine gândul să vă dau dreptate!
Până la cea din urmă suflare îmi voi apăraCap. 2:9;13:15. nevinovăția.
6 ȚinCap. 2:3. să-mi scot dreptatea
și nu voi slăbi; inimaFapte 24:16. nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.
7 Vrăjmașul meu să fie ca cel rău
și potrivnicul meu, ca cel nelegiuit!
8 CeMat. 16:26.Luca 12:20. nădejde-i mai rămâne celui nelegiuit
când îi taie Dumnezeu firul vieții, când îi ia sufletul?
9 Îi ascultăCap. 35:12.Ps. 18:41;109:7.Prov. 1:28;28:9.Is. 1:15.Ier. 14:12.Ezec. 8:18.Mica 3:4.Ioan 9:31.Iac. 4:3. Dumnezeu strigătele
când vine strâmtorarea peste el?
10 EsteCap. 22:26,27. Cel Atotputernic desfătarea lui?
Înalță el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?
11 Vă voi învăța căile lui Dumnezeu,
nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.
12 Dar voi le cunoașteți și sunteți de același gând;
pentru ce dar vorbiți așa de prostește?
13 IatăCap. 20:29. soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău,
moștenirea pe care o hotărăște Cel Atotputernic celui nelegiuit.
14 DacăDeut. 28:41.Est. 9:10.Osea 9:13. are mulți fii, îi are pentru sabie
și odraslele lui duc lipsă de pâine.
15 Cei ce scapă din ai lui sunt îngropați de ciumă,
și văduvelePs. 78:64. lor nu-i plâng.
16 Dacă strânge argint ca țărâna,
dacă îngrămădește haine ca noroiul,
17 el le strânge, dar cel fără vină se îmbracă în ele
și de argintul lui omul fără prihanăProv. 28:8.Ecl. 2:26. are parte.
18 Casa lui este ca aceeaIs. 1:8.Plâng. 2:6. pe care o zidește molia,
ca o colibă pe care și-o face un străjer.
19 Se culcă bogat și moare despuiat;
deschide ochii și totul a pierit.
20 Îl apucă groaza ca nișteCap. 18:11. ape
și noaptea îl ia vârtejul.
21 Vântul de răsărit îl ia și se duce;
îl smulge cu putere din locuința lui.
22 Dumnezeu aruncă fără milă săgeți împotriva lui,
și cel rău ar vrea să fugă, să scape de ele.
23 Oamenii bat din palme la căderea lui
și-l fluieră la plecarea din locul lui.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)