1 Behold, my servant, whom I uphold; my chosen, in whom my soul delighteth: I have put my Spirit upon him; he will bring forth justice to the Gentiles. 2 He will not cry, nor lift up his voice, nor cause it to be heard in the street. 3 A bruised reed will he not break, and a dimly burning wick will he not quench: he will bring forth justice in truth. 4 He will not fail nor be discouraged, till he have set justice in the earth; and the isles shall wait for his law.

5 Thus saith God Jehovah, he that created the heavens, and stretched them forth; he that spread abroad the earth and that which cometh out of it; he that giveth breath unto the people upon it, and spirit to them that walk therein: 6 I, Jehovah, have called thee in righteousness, and will hold thy hand, and will keep thee, and give thee for a covenant of the people, for a light of the Gentiles; 7 to open the blind eyes, to bring out the prisoners from the dungeon, and them that sit in darkness out of the prison-house. 8 I am Jehovah, that is my name; and my glory will I not give to another, neither my praise unto graven images. 9 Behold, the former things are come to pass, and new things do I declare; before they spring forth I tell you of them.

10 Sing unto Jehovah a new song, and his praise from the end of the earth; ye that go down to the sea, and all that is therein, the isles, and the inhabitants thereof. 11 Let the wilderness and the cities thereof lift up their voice, the villages that Kedar doth inhabit; let the inhabitants of Sela sing, let them shout from the top of the mountains. 12 Let them give glory unto Jehovah, and declare his praise in the islands. 13 Jehovah will go forth as a mighty man; he will stir up his zeal like a man of war: he will cry, yea, he will shout aloud; he will do mightily against his enemies.

14 I have long time holden my peace; I have been still, and refrained myself: now will I cry out like a travailing woman; I will gasp and pant together. 15 I will lay waste mountains and hills, and dry up all their herbs; and I will make the rivers islands, and will dry up the pools. 16 And I will bring the blind by a way that they know not; in paths that they know not will I lead them; I will make darkness light before them, and crooked places straight. These things will I do, and I will not forsake them. 17 They shall be turned back, they shall be utterly put to shame, that trust in graven images, that say unto molten images, Ye are our gods.

18 Hear, ye deaf; and look, ye blind, that ye may see. 19 Who is blind, but my servant? or deaf, as my messenger that I send? who is blind as he that is at peace with me, and blind as Jehovah’s servant? 20 Thou seest many things, but thou observest not; his ears are open, but he heareth not. 21 It pleased Jehovah, for his righteousness’ sake, to magnify the law, and make it honorable. 22 But this is a people robbed and plundered; they are all of them snared in holes, and they are hid in prison-houses: they are for a prey, and none delivereth; for a spoil, and none saith, Restore.

23 Who is there among you that will give ear to this? that will hearken and hear for the time to come? 24 Who gave Jacob for a spoil, and Israel to the robbers? did not Jehovah? he against whom we have sinned, and in whose ways they would not walk, neither were they obedient unto his law. 25 Therefore he poured upon him the fierceness of his anger, and the strength of battle; and it set him on fire round about, yet he knew not; and it burned him, yet he laid it not to heart.

1 Iată Robul*Cap. 43:10;49:3,6;52:13;53:11.Mat. 12:18-20.Filip. 2:7. Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care Își găsește plăcere*Mat. 3:17;17:5.Efes. 1:6. sufletul Meu. Am pus*Cap. 11:2.Ioan 3:34. Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. 2 El nu va striga, nu-Și va ridica glasul și nu-l va face să se audă pe ulițe. 3 Trestia frântă n-o va zdrobi și mucul care mai arde încă nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. 4 El nu va slăbi, nici nu Se va lăsa, până va așeza dreptatea pe pământ; și ostroavele*Gen. 49:10. vor nădăjdui în Legea Lui." 5 Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care*Cap. 44:24.Zah. 12:1. a făcut cerurile și le-a întins, care*Ps. 136:6. a întins pământul și cele de pe el, care*Fapte 17:25. a dat suflare celor ce-l locuiesc și suflet celor ce merg pe el: 6 „Eu*Cap. 43:1., Domnul, Te-am chemat ca să dai mântuire și Te voi lua de mână, Te voi păzi și*Cap. 49:8. Te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina*Cap. 49:6.Luca 2:32.Fapte 13:47. neamurilor, 7 să deschizi*Cap. 35:5. ochii orbilor, să scoți*Cap. 61:1.Luca 4:18.2 Tim. 2:26.Evr. 2:14,15. din temniță pe cei legați și din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric*Cap. 9:2.. 8 Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu, și slava*Cap. 48:11. Mea n-o voi da altuia, nici cinstea mea, idolilor. 9 Iată că cele dintâi lucruri s-au împlinit și vă vestesc altele noi; vi le spun mai înainte ca să se întâmple." 10 Cântați*Ps. 33:3;40:3;98:1. Domnului o cântare nouă, cântați laudele Lui până la marginile pământului, voi*Ps. 107:23., care mergeți pe mare și cei ce locuiți în ea, ostroave și locuitorii lor! 11 Pustia și cetățile ei să înalțe glasul! Satele locuite de Chedar să-și înalțe glasul! Locuitorii stâncilor să sară de veselie: să strige de bucurie din vârful munților! 12 Să dea slavă Domnului și să vestească laudele Lui în ostroave! 13 Domnul înaintează ca un viteaz, Își stârnește râvna ca un om de război; înalță glasul*Cap. 31:4., strigă, Își arată puterea împotriva vrăjmașilor Săi. 14 „Am tăcut multă vreme", zice Domnul, „am tăcut și M-am ținut. Dar acum voi striga ca o femeie în durerile nașterii, voi gâfâi și voi răsufla. 15 Voi pustii munți și dealuri, le voi usca toată verdeața; voi preface râurile în ostroave și iazurile le voi usca. 16 Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povățui pe cărări neștiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor și locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face și nu-i voi părăsi. 17 Vor da înapoi*Ps. 97:7. Cap. 1:29;44:11;45:16., vor fi acoperiți de rușine cei ce se încred în idoli ciopliți și zic idolilor turnați: ‘Voi sunteți dumnezeii noștri!’ 18 Ascultați, surzilor, priviți și vedeți, orbilor! 19 Cine*Cap. 43:8.Ezec. 12:2.Ioan 9:39,41. este orb, dacă nu robul Meu, și surd ca solul Meu pe care îl trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu și orb ca robul Domnului? 20 Ai văzut multe, dar*Rom. 2:21. n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit." 21 Domnul a voit, pentru dreptatea Lui, să vestească o Lege mare și minunată. 22 Și totuși poporul acesta este un popor prădat și jefuit! Toți zac înlănțuiți în peșteri și înfundați în temnițe. Sunt lăsați de pradă, și nimeni nu-i scapă! Jefuiți, și nimeni nu zice: „Dă înapoi!" 23 Cine dintre voi însă pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele și să asculte pe viitor? 24 Cine a dat pe Iacov pradă jafului, și pe Israel în mâinile jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui și n-au ascultat Legea Lui. 25 De aceea a vărsat El peste Israel văpaia mâniei Lui și grozăviile războiului: războiul l-a aprins*2 Împ. 25:9. din toate părțile și*Osea 7:9. n-a înțeles; l-a ars și n-a luat seama.