1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul şi lăudat de toţi, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt.

2 Frumoasă înalţime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.

3 Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.

4 Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună,

5 au privit -o, au înlemnit, s'au temut, şi au luat -o la fugă.

6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere.

7 Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis.

8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -

9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău!

10 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare.

11 Se bucură muntele Sionului, şi se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.

12 Străbateţi Sionul, şi ocoliţi -l, număraţi -i turnurile,

13 priviţi -i întăritura, şi cercetaţi -i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.

14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră pînă la moarte.

1 Canto. Salmo de’ figliuoli di Core. Grande è l’Eterno e lodato altamente nella città dell’Iddio nostro, sul monte della sua santità.

2 Bello si erge, gioia di tutta la terra, il monte di Sion, dalle parti del settentrione, bella è la città del gran re.

3 Nei palazzi d’essa Dio s’è fatto conoscere come un’alta fortezza.

4 Poiché ecco, i re s’erano adunati, si avanzavano assieme.

5 Appena la videro, rimasero attoniti, smarriti, si misero in fuga,

6 un tremore li colse quivi, una doglia come di donna che partorisce.

7 Col vento orientale tu spezzi le navi di Tarsis.

8 Quel che avevamo udito l’abbiamo veduto nella città dell’Eterno degli eserciti, nella città del nostro io. Dio la renderà stabile in perpetuo. Sela.

9 O Dio, noi abbiam meditato sulla tua benignità dentro al tuo tempio.

10 O Dio, qual è il tuo nome, tale è la tua lode fino all’estremità della terra; la tua destra è piena di giustizia.

11 Si rallegri il monte di Sion, festeggino le figliuole di Giuda per i tuoi giudizi!

12 Circuite Sion, giratele attorno, contatene le torri,

13 osservatene i bastioni, considerate i suoi palazzi, onde possiate parlarne alla futura generazione.

14 Poiché questo Dio è il nostro Dio in sempiterno; egli sarà la nostra guida fino alla morte.