1 Lăudaţi pe Domnul! Laudă, suflete, pe Domnul!

2 Voi lăuda pe Domnul cît voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cît voi fi.

3 Nu vă încredeţi în cei mari, în fiii oamenilor, în cari nu este ajutor.

4 Suflarea lor trece, se întorc în pămînt, şi în aceeaş zi le pier şi planurile lor.

5 Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-şi pune nădejdea în Domnul, Dumnezeul său!

6 El a făcut cerurile şi pămîntul, marea şi tot ce este în ea. El ţine credincioşia în veci.

7 El face dreptate celor asupriţi; dă pîne celor flămînzi: Domnul izbăveşte pe prinşii de război;

8 Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei neprihăniţi.

9 Domnul ocroteşte pe cei străini, sprijineşte pe orfan şi pe văduvă, dar răstoarnă calea celor răi.

10 Domnul împărăţeşte în veci; Dumnezeul tău, Sioane, rămîne din veac în veac! Lăudaţi pe Domnul!

1 Alleluia. Anima mia, loda l’Eterno.

2 Io loderò l’Eterno finché vivrò, salmeggerò al mio Dio, finché esisterò.

3 Non confidate nei principi, né in alcun figliuol d’uomo, che non può salvare.

4 Il suo fiato se ne va, ed egli torna alla sua terra; in quel giorno periscono i suoi disegni.

5 Beato colui che ha l’Iddio di Giacobbe per suo aiuto, e la cui speranza è nell’Eterno, suo Dio,

6 che ha fatto il cielo e la terra, il mare e tutto ciò ch’è in essi; che mantiene la fedeltà in eterno,

7 che fa ragione agli oppressi, che dà del cibo agli affamati. L’Eterno libera i prigionieri,

8 l’Eterno apre gli occhi ai ciechi, l’Eterno rialza gli oppressi, l’Eterno ama i giusti,

9 l’Eterno protegge i forestieri, solleva l’orfano e la vedova, ma sovverte la via degli empi.

10 L’Eterno regna in perpetuo; il tuo Dio, o Sion, regna per ogni età. Alleluia.