Pular para o conteúdo
Publicidade

Jó 23

ACF

Ka Whakautu a Hopa: He Pūhohe Taku Amuamu

1 Kātahi ka whakautua e Hopa, i mea ia:

2 "I tēnei nei anō e amuamu ana tāku tangi.

Nui noa atu i tāku auē te taimaha o te patunga i ahau.

3 Auē, me i mōhio ahau ki te wāhi e kite ai ahau i a ia,

kia tae rawa atu ai ahau ki tōna nohoanga!

4 Ka āta whakatakotoria e ahau āku kōrero ki tōna aroaro,

ka whakakīia hoki tōku māngai ki ngā kupu tautohetohe.

5 Ka mōhio ahau ki ngā kupu e whakahokia mai e ia ki ahau,

ka mārama hoki tāna e mea ai ki ahau.

6 E whakaputaina mai rānei tōna kaha nui ina tautohetohe ki ahau?

Kāhore; engari ka whai whakaaro ia ki ahau.

7 Ko reira te tangata tika tautohetohe ai ki a ia;

ā, ora tonu ake ahau i tōku kaiwhakawā ake tonu atu.

8 "Nanā, haere ana ahau ki mua, ā, kāhore ia i reira;

ki muri, heoi kāhore ahau e kite i a ia;

9 ki mauī, ina ka mahi ia, heoi kāhore ahau e kite i a ia;

e huna ana ia i a ia anō i te taha ki matau, kite ahau i a ia.

10 Otiia, e mōhio ana ia ki te ara e anga atu ai ahau.

Kia oti ahau te titiro iho e ia, ānō he kōura ahau i tōku putanga mai.

11 Mau ōna takahanga i tōku waewae;

ū ahau ki tōna ara, kīhai hoki i peka .

12 Kīhai hoki i mahue i ahau te whakahau a ōna ngutu;

ko ngā kupu a tōna māngai rongoā rawa ki ahau, nui atu i te kai i rite māku.

13 "Ko ia, kotahi tonu tōna whakaaro, ā, wai ia e whakatahuri ?

Ko tōna ngākau hoki i hiahia ai e meatia ana e ia.

14 E whakaotia ana hoki e ia ngā mea i whakaritea mōku;

he maha anō hoki āna mahi pērā.

15 Koia ahau i ohorere ai i tōna aroaro;

ka whakaaroaro ahau, ka wehi i a ia.

16 Ngohe noa hoki tōku ngākau i te Atua,

ohorere ana ahau i te Kaha Rawa.

17 Kīhai nei hoki ahau i whakangaromia i mua o te pōuri,

kīhai hoki i hīpokina e ia te pōuri i tōku aroaro."

A resposta de

Oxalá eu soubesse onde achar a Deus!

1 Respondeu, porém, , dizendo:

2 Ainda hoje a minha queixa está em amargura;

a minha mão pesa

sobre meu gemido.

3 Ah, se eu soubesse

onde o poderia achar!

Então me chegaria ao seu tribunal.

4 Exporia ante ele a minha causa,

e a minha boca encheria de argumentos.

5 Saberia as palavras

com que ele me responderia,

e entenderia o que me dissesse.

6 Porventura segundo a grandeza de seu poder contenderia comigo?

Não: ele antes me atenderia.

7 Ali o reto pleitearia com ele,

e eu me livraria

para sempre do meu Juiz.

O Senhor conhece o meu caminho

8 Eis que se me adianto, ali não está;

se torno para trás, não o percebo.

9 Se opera à esquerda,

não o vejo;

se se encobre à direita,

não o diviso.

10 Porém ele sabe o meu caminho;

provando-me ele,

sairei como o ouro.

11 Nas suas pisadas os meus pés se afirmaram;

guardei o seu caminho,

e não me desviei dele.

12 Do preceito de seus lábios nunca me apartei,

e as palavras da sua boca guardei mais do que a minha porção.

O Senhor cumprirá o que está decretado a meu respeito

13 Mas, se ele resolveu alguma coisa,

quem então o desviará?

O que a sua alma quiser,

isso fará.

14 Porque cumprirá o que está ordenado a meu respeito,

e muitas coisas

como estas ainda tem consigo.

15 Por isso me perturbo perante ele,

e quando isto considero,

temo-me dele.

16 Porque Deus macerou o meu coração,

e o Todo-Poderoso me perturbou.

17 Porquanto não fui desarraigado por causa das trevas,

e nem encobriu o meu rosto

com a escuridão.

Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!

Veja também