1 Giobbe riprese il suo discorso e disse:

2 "Come vive Iddio che mi nega giustizia, come vive l’Onnipotente che mi amareggia l’anima, 3 finché avrò fiato e il soffio di Dio sarà nelle mie narici, 4 le mie labbra, no, non diranno nulla di ingiusto e la mia lingua non proferirà falsità. 5 Lungi da me l’idea di darvi ragione! Fino all’ultimo respiro non mi lascerò togliere la mia integrità. 6 Ho preso a difendere la mia giustizia e non cederò; il cuore non mi rimprovera uno solo dei miei giorni. 7 Sia trattato da malvagio il mio nemico e da perverso chi si alza contro di me! 8 Quale speranza rimane mai all’empio quando Iddio gli toglie, gli rapisce la vita? 9 Iddio presterà forse orecchio al suo grido, quando verrà su di lui la sventura? 10 Potrà egli trovare piacere nell’Onnipotente? invocare Iddio in ogni tempo? 11 Io vi mostrerò il modo di agire di Dio, non vi nasconderò i disegni dell’Onnipotente. 12 Ma queste cose voi tutti le avete osservate e perché dunque vi perdete in vani discorsi? 13 Ecco la parte che Dio riserva all’empio, l’eredità che l’uomo violento riceve dall’Onnipotente. 14 Se ha un gran numero di figli, sono per la spada; la sua progenie non avrà pane per saziarsi. 15 I superstiti sono sepolti dalla morte, e le loro vedove non li piangono. 16 Se accumula l’argento come polvere, se ammucchia vestiti come fango; 17 li ammucchia, sì, ma se ne vestirà il giusto, e l’argento lo spartirà l’innocente. 18 La casa che egli si costruisce è come quella della tarma, come il capanno che fa il guardiano della vigna. 19 Va a letto ricco, ma per l’ultima volta; apre gli occhi e non è più. 20 Terrori lo sorprendono come acque; nel cuore della notte lo rapisce un uragano. 21 Il vento orientale lo porta via, ed egli se ne va; lo spazza in un turbine dal suo posto. 22 Iddio gli scaglia addosso le sue frecce, senza pietà, per quanto egli tenti di scampare ai suoi colpi. 23 La gente batte le mani quando cade, e fischia dietro di lui quando lascia il luogo dove stava.

1 Iov a luat din nou cuvântul, a vorbit în pilde și a zis:

2 „Viu este Dumnezeu, care*Cap. 34:5. nu-mi dă dreptate!

Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăște viața,

3 că, atâta vreme cât voi avea suflet

și suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,

4 buzele mele nu vor rosti nimic nedrept,

limba mea nu va spune nimic neadevărat.

5 Departe de mine gândul să vă dau dreptate!

Până la cea din urmă suflare îmi voi apăra*Cap. 2:9;13:15. nevinovăția.

6 Țin*Cap. 2:3. să-mi scot dreptatea

și nu voi slăbi; inima*Fapte 24:16. nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.

7 Vrăjmașul meu să fie ca cel rău

și potrivnicul meu, ca cel nelegiuit!

8 Ce*Mat. 16:26.Luca 12:20. nădejde-i mai rămâne celui nelegiuit

când îi taie Dumnezeu firul vieții, când îi ia sufletul?

9 Îi ascultă*Cap. 35:12.Ps. 18:41;109:7.Prov. 1:28;28:9.Is. 1:15.Ier. 14:12.Ezec. 8:18.Mica 3:4.Ioan 9:31.Iac. 4:3. Dumnezeu strigătele

când vine strâmtorarea peste el?

10 Este*Cap. 22:26,27. Cel Atotputernic desfătarea lui?

Înalță el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?

11 Vă voi învăța căile lui Dumnezeu,

nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.

12 Dar voi le cunoașteți și sunteți de același gând;

pentru ce dar vorbiți așa de prostește?

13 Iată*Cap. 20:29. soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău,

moștenirea pe care o hotărăște Cel Atotputernic celui nelegiuit.

14 Dacă*Deut. 28:41.Est. 9:10.Osea 9:13. are mulți fii, îi are pentru sabie

și odraslele lui duc lipsă de pâine.

15 Cei ce scapă din ai lui sunt îngropați de ciumă,

și văduvele*Ps. 78:64. lor nu-i plâng.

16 Dacă strânge argint ca țărâna,

dacă îngrămădește haine ca noroiul,

17 el le strânge, dar cel fără vină se îmbracă în ele

și de argintul lui omul fără prihană*Prov. 28:8.Ecl. 2:26. are parte.

18 Casa lui este ca aceea*Is. 1:8.Plâng. 2:6. pe care o zidește molia,

ca o colibă pe care și-o face un străjer.

19 Se culcă bogat și moare despuiat;

deschide ochii și totul a pierit.

20 Îl apucă groaza ca niște*Cap. 18:11. ape

și noaptea îl ia vârtejul.

21 Vântul de răsărit îl ia și se duce;

îl smulge cu putere din locuința lui.

22 Dumnezeu aruncă fără milă săgeți împotriva lui,

și cel rău ar vrea să fugă, să scape de ele.

23 Oamenii bat din palme la căderea lui

și-l fluieră la plecarea din locul lui.