1 Allora Giobbe rispose all’Eterno e disse:

2 "Io riconosco che tu puoi tutto, e che nulla può impedirti di eseguire un tuo disegno. 3 Chi è colui che senza intelligenza offusca il tuo disegno? Sì, ne ho parlato; ma non lo capivo; sono cose per me troppo meravigliose e io non le conosco. 4 Ti prego, ascoltami, io parlerò; io ti farò delle domande e tu insegnami! 5 Il mio orecchio aveva sentito parlare di te ma ora il mio occhio ti ha visto. 6 Perciò mi ravvedo, mi pento sulla polvere e sulla cenere".

7 Dopo che ebbe rivolto questi discorsi a Giobbe, l’Eterno disse a Elifaz di Teman: "La mia ira è accesa contro di te e contro i tuoi due amici, perché non avete parlato di me secondo la verità, come ha fatto il mio servo Giobbe. 8 Ora dunque prendete sette tori e sette montoni, venite a trovare il mio servo Giobbe e offriteli in olocausto per voi stessi. Il mio servo Giobbe pregherà per voi; e io avrò riguardo a lui per non punire la vostra follia; poiché non avete parlato di me secondo la verità, come ha fatto il mio servo Giobbe". 9 Elifaz di Teman e Bildad di Suac e Zofar di Naama se ne andarono e fecero come l’Eterno aveva loro ordinato; e l’Eterno ebbe riguardo a Giobbe. 10 Quando Giobbe ebbe pregato per i suoi amici, l’Eterno lo ristabilì nella condizione di prima e gli rese il doppio di tutto quello che gli era già appartenuto. 11 Tutti i suoi fratelli, tutte le sue sorelle e tutte le sue conoscenze di prima vennero a trovarlo, mangiarono con lui in casa sua, lo confortarono e lo consolarono di tutti i mali che l’Eterno gli aveva fatto cadere addosso; e ognuno di loro gli diede un pezzo d’argento e un anello d’oro. 12 L’Eterno benedisse gli ultimi anni di Giobbe più dei primi; ed egli ebbe quattordicimila pecore, seimila cammelli, mille paia di buoi e mille asine. 13 Ebbe anche sette figli e tre figlie; 14 e chiamò la prima, Colomba; la seconda, Cassia; la terza, Cornustibia. 15 In tutto il paese non c’erano donne così belle come le figlie di Giobbe; e il padre assegnò loro un’eredità tra i loro fratelli. 16 Giobbe, dopo questo, visse centoquarant’anni e vide i suoi figli e i figli dei suoi figli fino alla quarta generazione. 17 Poi Giobbe morì vecchio e sazio di giorni.

1 Iov a răspuns Domnului și a zis:

2 „Știu că Tu poți*Gen. 18:14.Mat. 19:26.Marcu 10:27;14:36.Luca 18:27. totul

și că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale. –

3 ‘Cine*Cap. 38:2. este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?’ –

Da, am vorbit, fără să le înțeleg,

de minuni care sunt mai presus de mine*Ps. 40:5;131:1;139:6. și pe care nu le pricep. –

4 ‘Ascultă-Mă și voi vorbi;

te*Cap. 38:3;40:7. voi întreba și Mă vei învăța.’ –

5 Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine,

dar acum ochiul meu Te-a văzut.

6 De aceea mi-e scârbă de mine*Ezra 9:6. Cap. 40:4.

și mă pocăiesc în țărână și cenușă."

7 După ce a vorbit aceste cuvinte lui Iov, Domnul a zis lui Elifaz din Teman: „Mânia Mea S-a aprins împotriva ta și împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentru că n-ați vorbit așa de drept de Mine cum a vorbit robul Meu Iov.

8 Luați acum șapte*Num. 23:1. viței și șapte berbeci, duceți-vă*Mat. 5:24. la robul Meu Iov și aduceți o ardere-de-tot pentru voi! Robul Meu Iov să se roage*Gen. 20:17.Iac. 5:15,16.1 Ioan 5:16. pentru voi, și numai în vederea lui nu vă voi face după nebunia voastră; căci n-ați vorbit așa de drept despre Mine cum a vorbit robul Meu Iov." 9 Elifaz din Teman, Bildad din Șuah și Țofar din Naama s-au dus și au făcut cum le spusese Domnul. Și Domnul a ascultat rugăciunea lui Iov. 10 Domnul*Ps. 14:7;126:1. a adus pe Iov iarăși în starea lui de la început, după ce s-a rugat Iov pentru prietenii săi. Și Domnul i-a dat înapoi îndoit*Is. 40:2. decât tot ce avusese. 11 Frații*Cap. 19:13., surorile și vechii prieteni ai lui Iov au venit toți să-l vadă și au mâncat cu el în casă. L-au plâns și l-au mângâiat pentru toate nenorocirile pe care le trimisese Domnul peste el, și fiecare i-a dat un chesita și un inel de aur. 12 În cei din urmă ani*Cap. 8:7.Iac. 5:11. ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvântări decât primise în cei dintâi. A avut paisprezece mii*Cap. 1:3. de oi, șase mii de cămile, o mie de perechi de boi și o mie de măgărițe. 13 A avut șapte*Cap. 1:2. fii și trei fete; 14 celei dintâi i-a pus numele Iemima, celei de a doua Cheția și celei de a treia Cheren-Hapuc. 15 În toată țara nu erau femei așa de frumoase ca fetele lui Iov. Tatăl lor le-a dat o parte de moștenire printre frații lor. 16 Iov a mai trăit*Cap. 5:26.Prov. 3:16. după aceea o sută patruzeci de ani și a văzut pe fiii săi și pe fiii fiilor săi până la al patrulea neam. 17 Și Iov a murit bătrân și sătul*Gen. 25:8. de zile.