1 Quei tre uomini cessarono di rispondere a Giobbe perché egli si credeva giusto. 2 Allora l’ira di Eliù, figlio di Baracheel il Buzita, della tribù di Ram, si accese; 3 si accese contro Giobbe, perché riteneva giusto sé stesso anziché Dio; si accese anche contro i tre amici di lui perché non avevano trovato di che rispondere, sebbene condannassero Giobbe. 4 Ora, siccome quelli erano più anziani di lui, 5 Eliù aveva aspettato a parlare a Giobbe; ma quando vide che dalla bocca di quei tre uomini non usciva più risposta, si accese di ira. 6 Allora Eliù, figlio di Baracheel il Buzita, rispose e disse:

"Io sono giovane di età e voi siete vecchi; perciò mi sono tenuto indietro e non ho osato esporvi il mio pensiero. 7 Dicevo: ‘Parleranno i giorni, e il gran numero degli anni insegnerà la saggezza’. 8 Ma quello che rende intelligente l’uomo è lo spirito, è il soffio dell’Onnipotente. 9 Non sono saggi quelli di lunga età, né sono i vecchi quelli che comprendono il giusto. 10 Perciò dico: ‘Ascoltatemi; vi esporrò anche io il mio pensiero’. 11 Ecco, ho aspettato i vostri discorsi, ho ascoltato i vostri argomenti, mentre andavate cercando altre parole. 12 Vi ho seguito attentamente, ed ecco, nessuno di voi ha convinto Giobbe, nessuno ha risposto alle sue parole. 13 Non avete dunque ragione di dire: ‘Abbiamo trovato la saggezza! Dio soltanto lo farà cedere; non l’uomo!’. 14 Egli non ha diretto i suoi discorsi contro di me, e io non gli risponderò con le vostre parole. 15 Eccoli sconcertati! non rispondono più, non trovano più parole. 16 Ho aspettato che non parlassero più, che tacessero e non rispondessero più. 17 Ma ora risponderò anch’io per conto mio, esporrò anch’io il mio pensiero! 18 Perché sono pieno di parole, e lo spirito che è dentro di me mi stimola. 19 Ecco, dentro di me c’è come vino rinchiuso, come otri pieni di vino nuovo, che stanno per scoppiare. 20 Parlerò dunque e mi solleverò, aprirò le labbra e risponderò! 21 Lasciate che io parli senza riguardi personali, senza adulare nessuno; 22 poiché io non so adulare; se lo facessi, il mio Creatore mi toglierebbe subito di mezzo.

1 Acești trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentru că el se socotea*Cap. 33:9. fără vină. 2 Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz*Gen. 22:21., din familia lui Ram. El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu. 3 Și s-a aprins de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns, și totuși osândeau pe Iov. 4 Fiindcă ei erau mai în vârstă decât el, Elihu așteptase până în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov. 5 Dar, văzând că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s-a aprins de mânie.

6 Și Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvântul și a zis: „Eu sunt tânăr, și*Cap. 15:10. voi sunteți bătrâni,

de aceea m-am temut

și m-am ferit să vă arăt gândul meu.

7 Eu îmi ziceam: ‘Să vorbească bătrânețea,

marele număr de ani să învețe pe alții înțelepciunea.’

8 Dar, de fapt, în om, duhul,

suflarea*1 Împ. 3:12;4:29. Cap. 35:11.Prov. 2:6.Ecl. 2:26.Dan. 1:17;2:21.Mat. 11:25.Iac. 1:5. Celui Atotputernic, dă priceperea.

9 Nu vârsta*1 Cor. 1:26. aduce înțelepciunea,

nu bătrânețea te face în stare să judeci.

10 Iată de ce zic: ‘Ascultați-mă!’

Îmi voi spune și eu părerea.

11 Am așteptat sfârșitul cuvântărilor voastre,

v-am urmărit dovezile,

cercetarea pe care ați făcut-o cuvintelor lui Iov.

12 V-am dat toată luarea aminte;

și iată că niciunul din voi nu l-a încredințat,

niciunul nu i-a răsturnat cuvintele.

13 Să*Ier. 9:23.1 Cor. 1:29. nu ziceți însă: ‘În el noi am găsit înțelepciunea –

numai Dumnezeu îl poate înfunda, nu un om!’

14 Mie nu mi-a vorbit de-a dreptul,

de aceea eu îi voi răspunde cu totul altfel decât voi.

15 Ei se tem, nu mai răspund!

Li s-a tăiat cuvântul!

16 Am așteptat până și-au sfârșit cuvântările,

până s-au oprit și n-au știut ce să mai răspundă.

17 Vreau să răspund și eu la rândul meu,

vreau să spun și eu ce gândesc.

18 Căci sunt plin de cuvinte,

îmi dă ghes duhul înăuntrul meu;

19 lăuntrul meu este ca un vin care n-are pe unde să iasă,

ca niște burdufuri noi, gata să plesnească.

20 Voi vorbi deci, ca să răsuflu în voie,

îmi voi deschide buzele și voi răspunde.

21 Nu voi căuta la înfățișare*Lev. 19:15.Deut. 1:17;16:19.Prov. 24:23.Mat. 22:16.,

nu voi linguși pe nimeni,

22 căci nu știu să lingușesc,

altfel într-o clipeală m-ar lua Ziditorul meu.