1 Fiz aliança com os meus olhos;

como, pois,

os fixaria numa virgem?

2 Que porção teria eu do Deus lá de cima,

ou que herança do Todo-Poderoso

desde as alturas?

3 Porventura não é a perdição

para o perverso,

o desastre

para os que praticam iniquidade?

4 Ou não vê ele os meus caminhos,

e não conta todos os meus passos?

5 Se andei com falsidade,

e se o meu pé se apressou

para o engano

6 (Pese-me em balanças fiéis,

e saberá Deus a minha sinceridade),

7 Se os meus passos se desviaram do caminho,

e se o meu coração segue os meus olhos,

e se às minhas mãos se apegou qualquer coisa,

8 Então semeie eu

e outro coma,

e seja a minha descendência arrancada

até à raiz.

9 Se o meu coração se deixou seduzir por uma mulher,

ou se eu armei traições à porta do meu próximo,

10 Então moa minha mulher

para outro,

e outros se encurvem

sobre ela,

11 Porque é uma infâmia,

e é delito pertencente aos juízes.

12 Porque é fogo

que consome

até à perdição,

e desarraigaria toda a minha renda.

13 Se desprezei o direito do meu servo ou da minha serva,

quando eles contendiam comigo;

14 Então que faria eu

quando Deus se levantasse?

E, inquirindo a causa,

que lhe responderia?

15 Aquele que me formou no ventre não o fez também a ele?

Ou não nos formou do mesmo modo na madre?

16 Se retive o que os pobres desejavam,

ou fiz desfalecer os olhos da viúva,

17 Ou se, sozinho comi o meu bocado,

e o órfão não comeu dele

18 (Porque desde a minha mocidade cresceu comigo

como com seu pai,

e fui o guia da viúva

desde o ventre de minha mãe),

19 Se alguém vi perecer por falta de roupa,

e ao necessitado por não ter coberta,

20 Se os seus lombos não me abençoaram,

se ele não se aquentava

com as peles dos meus cordeiros,

21 Se eu levantei a minha mão

contra o órfão,

porquanto na porta via a minha ajuda,

22 Então caia do ombro a minha espádua,

e separe-se o meu braço do osso.

23 Porque o castigo de Deus era

para mim um assombro,

e eu não podia suportar a sua grandeza.

24 Se no ouro pus a minha esperança,

ou disse ao ouro fino:

Tu és a minha confiança;

25 Se me alegrei de que era muita a minha riqueza,

e de que a minha mão tinha alcançado muito;

26 Se olhei para o sol,

quando resplandecia,

ou para a lua,

caminhando gloriosa,

27 E o meu coração se deixou enganar em oculto,

e a minha boca beijou a minha mão,

28 Também isto seria delito à punição de juízes;

pois assim negaria a Deus que está lá em cima.

29 Se me alegrei da desgraça do que me tem ódio,

e se exultei

quando o mal o atingiu

30 (Também não deixei pecar a minha boca,

desejando a sua morte

com maldição);

31 Se a gente da minha tenda não disse:

Ah! Quem nos dará da sua carne?

Nunca nos fartaríamos dela.

32 O estrangeiro não passava a noite na rua;

as minhas portas abria ao viandante.

33 Se, como Adão,

encobri as minhas transgressões,

ocultando o meu delito no meu seio;

34 Porque eu temia a grande multidão,

e o desprezo das famílias me apavorava,

e eu me calei,

e não saí da porta;

35 Ah! Quem me dera um

que me ouvisse!

Eis que o meu desejo é que o Todo-Poderoso me responda,

e que o meu adversário escreva um livro.

36 Por certo

que o levaria

sobre o meu ombro,

sobre mim o ataria por coroa.

37 O número dos meus passos lhe mostraria;

como príncipe me chegaria a ele.

38 Se a minha terra clamar

contra mim,

e se os seus sulcos juntamente chorarem,

39 Se comi os seus frutos

sem dinheiro,

e sufoquei a alma dos seus donos,

40 Por trigo me produza cardos,

e por cevada joio. Acabaram-se as palavras de Jó.

1 Făcusem un legământ cu ochii*Mat. 5:28. mei,

și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare.

2 Dar ce soartă mi-a păstrat*Cap. 20:29;27:13. Dumnezeu de sus?

Ce moștenire mi-a trimis Cel Atotputernic din ceruri?

3 Pieirea nu-i oare pentru cel rău

și nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

4 N-a cunoscut*2 Cron. 16:9. Cap. 34:21.Prov. 5:21;15:3.Ier. 32:19. Dumnezeu căile mele?

Nu mi-a numărat El toți pașii mei?

5 Dacă am umblat cu minciuna,

dacă mi-a alergat piciorul după înșelăciune,

6 să mă cântărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană,

și-mi va vedea neprihănirea!

7 De mi s-a abătut pasul de pe calea cea dreaptă,

de mi-a urmat inima*Num. 15:39.Ecl. 11:9.Ezec. 6:9.Mat. 5:29. ochii,

de s-a lipit vreo întinăciune de mâinile mele,

8 atunci eu*Lev. 26:16.Deut. 28:30,38. să semăn, și altul să secere

și odraslele mele să fie dezrădăcinate!

9 Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie,

dacă am pândit la ușa aproapelui meu,

10 atunci nevastă-mea să macine pentru altul*2 Sam. 12:11.Ier. 8:10.

și s-o necinstească alții!

11 Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire,

o fărădelege*Gen. 38:24.Lev. 20:10.Deut. 22:22. Vers. 28. vrednică să fie pedepsită de judecători,

12 un foc care mistuie până la nimicire

și care mi-ar fi prăpădit toată bogăția.

13 De aș fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele

când se certa cu mine,

14 ce aș putea să fac când Se ridică*Ps. 44:21. Dumnezeu?

Ce aș putea răspunde când pedepsește El?

15 Cel ce m-a făcut pe mine în pântecele mamei mele nu l-a făcut*Cap. 34:19.Prov. 14:31;22:2.Mal. 2:10. și pe el?

Oare nu ne-a întocmit același Dumnezeu în pântecele mamei?

16 Dacă n-am dat săracilor ce-mi cereau,

dacă am făcut să se topească de plâns ochii văduvei,

17 dacă mi-am mâncat singur pâinea,

fără ca orfanul să fi avut și el partea lui din ea,

18 eu, care din tinerețe l-am crescut ca un tată,

eu, care de la naștere am sprijinit pe văduvă;

19 dacă am văzut pe cel nenorocit ducând lipsă de haine,

pe cel lipsit neavând învelitoare,

20 fără ca inima lui să mă fi binecuvântat*Deut. 24:13.,

fără să fi fost încălzit de lâna mieilor mei;

21 dacă am ridicat mâna împotriva orfanului*Cap. 22:9.,

pentru că mă simțeam sprijinit de judecători,

22 atunci să mi se dezlipească umărul de la încheietură,

să-mi cadă brațul și să se sfărâme!

23 Căci mă temeam*Is. 13:6.Ioel 1:15. de pedeapsa lui Dumnezeu

și nu puteam lucra astfel din pricina măreției Lui.

24 Dacă mi-am pus*Marcu 10:24.1 Tim. 6:17. încrederea în aur,

dacă am zis aurului: ‘Tu ești nădejdea mea’,

25 dacă m-am îngâmfat*Ps. 62:10.Prov. 11:28. de mărimea averilor mele,

de mulțimea bogățiilor pe care le dobândisem,

26 dacă am privit*Deut. 4:19;11:16;17:3.Ezec. 8:16. soarele când strălucea,

luna când înainta măreață

27 și dacă mi s-a lăsat amăgită inima în taină,

dacă le-am aruncat sărutări*31:27 Sărutări, în semn de închinare., ducându-mi mâna la gură –

28 și aceasta este tot o fărădelege*Vers. 11. care trebuie pedepsită de judecători,

căci m-aș fi lepădat de Dumnezeul cel de sus –,

29 dacă m-am bucurat de nenorocirea*Prov. 17:5. vrăjmașului meu,

dacă am sărit de bucurie când l-a atins nenorocirea,

30 eu, care n-am dat voie*Mat. 5:44.Rom. 12:14. limbii mele să păcătuiască,

să-i ceară moartea cu blestem,

31 dacă nu ziceau oamenii din cortul meu:

‘Unde este cel ce nu s-a săturat din carnea lui?’,

32 dacă petrecea străinul*Gen. 19:2,3.Jud. 19:20,21.Rom. 12:13.Evr. 13:2.1 Pet. 4:9. noaptea afară,

dacă nu mi-aș fi deschis ușa să intre călătorul,

33 dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca*Gen. 3:8,12.Prov. 28:13.Osea 6:7. oamenii*31:33 Sau: ca Adam.,

și mi-am închis nelegiuirile în sân,

34 pentru că mă temeam de mulțime*Exod 23:2.,

pentru că mă temeam de disprețul

familiilor, ținându-mă deoparte și necutezând să-mi trec pragul…

35 O, de aș găsi pe cineva să*Cap. 33:6. m-asculte!

Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel*Cap. 13:22. Atotputernic!

Cine-mi va da plângerea iscălită de potrivnicul meu?

36 Ca să-i port scrisoarea pe umăr,

s-o leg de fruntea mea ca o cunună;

37 să-i dau socoteală de toți pașii mei,

să mă apropii de el ca un domn.

38 Dacă pământul meu strigă împotriva mea

și dacă brazdele lui varsă lacrimi;

39 dacă i-am mâncat*Iac. 5:4. rodul fără să-l fi plătit

și dacă am*1 Împ. 21:19. întristat sufletul vechilor lui stăpâni,

40 atunci să crească spini*Gen. 3:18. din el în loc de grâu

și neghină în loc de orz!"

Sfârșitul cuvintelor lui Iov.