1 Cãndu s-apofãsi tsi noi s-nãfteam cãtrã Italia, Pavlu sh-niscãntsã altsã hãpsãnit s-prideadirã la un tsenturion cu numa Iuliu, di cohorta Augusta. 2 Noi nã alinãm tu un pampor di Adramita, cai prindea s-tritsea prit porturili a coastilor di Asia sh-nã nchisim avãnda cu noi Aristarcul, un machedonian di Sãruna. 3 Alantã dzuã agiumsim tu Sidon. Iuliu s-aspusi cu bunã-vreari cu Pavlu sh-lu alãsã s-njidzea la oaspilji a lui s-avea sh-cãshtiga a lor. 4 Di aclo nã nchisim sh-nãftim ningã Chipro, cã vimturili eara contra. 5 Dupã tsi tricum amarea a Chilichiiljei sh-a Pamfiliiljei, agiumsim tu Mira ãn Lycia. 6 Aclo tsenturionlu aflã un pampor di Alexandria tsi nãftea cãtrã Italia sh-nã alinã tu nãsu. 7 Ti niscãnti dzãli nãftim aĝalea sh-cu zori agiumsim agnanghea di Cnidi. Metsi vimtul eara contra di noi, nãftim di nghios a Cretãljei ningã Salmon. 8 Nãftim cu mari zori ningã coastea sh-agiumsim tu un loc cu numa "Porturi Buni." Ningã nãsu eara sh-cãsãbãlu Lasea. 9 Avea tricut multu chiro sh-nãftirea eara faptã piriculoasã, cã avea tricut sh-chirolu di pãreasinjli a toamnãljei. Atumtsea Pavlu lã urnipsi: 10 "Bãrbats, mini ma ved cã nãftirea va s-facã sh-ma greauã sh-cu zãrari mãri nu mash trã ncãrcãtura sh-trã pamporlu, ma sh-trã bana a noastrã." 11 Ma tsenturionlu avdzã timonierlu sh-capitanlu a pamporlui sh-nu avdzã zborlu al Pavlu. 12 Metsi portul atsel nu eara bun ti iarna, multsãlji minduirã s-fudzea di aclo sh-ma s-putea s-agiundzea tu Fenix iu va tritsea sh-iarna. Atsel eara un port tu Creta, tsi videa cãtrã sud-ascãpitata sh-cãtrã nord-ascãpitata. 13 Cãndu apãrnji si suflã un vimtu lishor, elji minduirã cã va s-uidisea nãftirea, scularã angurãli sh-tricurã pri ningã coasta a Cretãljei. 14 Nu tricu multu chiro sh-pri insulã apãrnji un vimtu furtunos tsi s-acljeamã Eurachilon. 15 Vimtul arãchi pamporlu sh-eara niputut s-nãfteam contra a vimtului. Ashãtsi noi nã prideadim. 16 Cãndu ma tritseam di nghios a unei insulã njicã tsi s-acljima Clauda cu zori acãtsãm di nou controlul a pamporlui. 17 Dupã tsi naftsãlji s-alinarã tu pampor, ufilisirã funji trã ligari pamporlu di nghios. Di fricã tra s-nu armãnea tu locuri cu putsãnã apã a Sirtiiljei, apunarã angurãli sh-ashãtsi njidzea dit tu unã parti tu alanta. 18 Metsi furtuna nã plãscãnea cu fuchii, alantã dzuã arcãmã ncãrcãtura tu amari. 19 Tu dzua a treia, arcãmã cu mãnjili a noastri tu amari hãlãtsili a pamporlui. 20 Di multi dzãli nu vidzum nitsi soarili, nitsi stealili. Furtuna cãt yinea s-fãtsea ma vãrtoasã sh-ashãtsi noi chirum nãdia trã ascãpari. 21 Dupã tsi nu aveam mãcat di multu chiro, Pavlu si sculã sh-dzãsi: "Bãrbats, prindea s-mi aveat ascultat shi s-nu earam nchisit di Creta. Ashãtsi va aveam ascãpat di aestu piricljiu sh-di aestã zãrari. 22 Tora vã urnipsescu tra s-hits cu curaiu, cã vãrã banã di noi nu va chearã, di cãt mash pamporlu. 23 Aestã noapti nji si fãnirusi un anghil a Dumnidzãlui, a cui escu sh-mini sh-a cui lji huzmitipsescu, 24 sh-nji-dzãsi: ‘S-nu ai fricã, Pavle. Tini prindi s-eshi nãintea a Cesarului, trã atsea Dumnidzãlu lji ari ascãpat tuts atselji tsi nãftescu cu tini.’ 25 Trã atsea, loats curaiu, bãrbats, cã mini am pisti la Dumnidzãlu cã va si s-facã ashãtsi cum nji dzãsi. 26 Noi va s-agiundzem tu vãrã insulã."

27 Eara noaptea a patrusprãdzatsea shi, iarã ma nãfteam tu amarea Adriaticã, aproapi di njeadzã-noapti naftsãlji minduirã cã ma s-apruchea a loclui. 28 Atumtsea arcarã misurãtoara di ahãndami sh-vidzurã cã ahãndamea eara treidzãtsi shi shapti di metri, deapoea niheamã ma diparti eara vãrã optusprãyinghits di metri. 29 Di fricã tra s-nu si s-plãscãnea tu vãrã shcãmbã, arcarã patru anguri shi s-rugarã s-fãtsea dzuã. 30 Naftsãlji vrurã s-alãsa pamporlu sh-trã atsea avea apunat varca a ascãpariljei tu amari, taha va arca angurãli dit pampor. 31 Pavlu lj-dzãsi a tsenturionlui sh-a suldatsilor: "Macã aeshti oaminji nu armãn tu pampor, voi nu va putets s-vã ascãpats." 32 Atumtsea suldatslji tãljarã funjli di varca a ascãpariljei sh-u alãsarã s-cadã pri amari. 33 Iarã ashtipta s-apirea, Pavlu lã urnipsea tuts s-mãca tsiva sh-lã dzãsi: "Azã easti dzua a patrusprãdzatsea tsi ashtiptats, hits ni-mãcats sh-cu foami. 34 Trã atsea vã-dimãndu s-mãcats tsiva, macã vrets s-bãnats. Avets ananghi di ascãparea a voastrã. Vãrã di voi nu va chearã nitsi un hir di per dit caplu a lui." 35 Dupã tsi dzãsi aesti, lo pãnea, hãristisi Dumnidzãlu nãintea a tutulor sh-cum u frãmsi ahurhi s-mãcã. 36 Atumtsea tuts loarã curaiu sh-mãcarã. 37 Tuts deadun s-fãtsea doauã suti shaptidzãtsi shasi di sufliti tu pampor. 38 Dupã tsi s-fãnãtirã, arcarã grãnlu tu amari tra s-lishura pamporlu. 39 Cãndu apiri, vidzurã loc, ma nu shtia cã iu eara. Atumtsea vidzurã un sin tu amari cu un meal arinos sh-atsia apofãsirã si scutea pamporlu ma s-putea. 40 Ashãtsi dizligarã angurãli dit pampor sh-li alãsarã s-cadã tu amari. Tu idyia oarã sãlãghirã funjli a timonjilor. Deapoea scularã pãndzili di nãintea a pamporlui cãtrã vimtul shi s-dusirã cãtrã meal. 41 Ma pamporlu deadi tu un loc cu putsãnã apã sh-armasi cu caplu tu arinã. Caplu s-hipsi tu arinã iarã coada ma s-dãrãma di fuchia a vãljurilor. 42 Suldatslji minduirã s-vãtãma hãpsãnitslji, tsi vãrã di elji s-nu ascãpa anotãnda. 43 Ma tsenturionlu, tsi vrea s-ascãpa Pavlul, lji nchidicã s-fãtsea aestã. Elu lji ursi atselji tsi putea s-anoatã, s-aruca protslji tu apã shi s-isha tu loc. 44 Iarã alantsãlji si s-acãtsa dupã vãrã scãndurã icã si s-acãtsa dupã vãrã bãcatã armasã dit pampor. Ashãtsi tuts agiumsirã sãnãtoshi sh-ghini tu loc.