1 (Un psalm al lui David, făcut cu prilejul fugii lui dinaintea fiului său Absalom.) Doamne, ce mulţi sînt vrăjmaşii mei! Ce mulţime se scoală împotriva mea!2 Cît de mulţi zic despre mine: ,,Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!`` -3 Dar, Tu, Domane, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea, şi Tu îmi înalţi capul!4 Eu strig cu glasul meu către Domnul, şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfînt.5 Mă culc, adorm, şi mă deştept iarăş, căci Domnul este sprijinul meu.6 Nu mă tem de zecile de mii de popoare, cari mă împresoară de toate părţile.7 Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule! Căci Tu baţi peste obraz pe toţi vrăjmaşii mei, şi zdrobeşti dinţii celor răi.8 La Domnul este scăparea: binecuvîntarea Ta să fie peste poporul Tău.

1 A Psalm of David, in his fleeing from the face of Absalom his son. Jehovah, how have my distresses multiplied! Many are rising up against me.2 Many are saying of my soul, `There is no salvation for him in God.` Selah.3 And Thou, O Jehovah, [art] a shield for me, My honour, and lifter up of my head.4 My voice [is] unto Jehovah: I call: And He answereth me from his holy hill, Selah.5 I -- I have lain down, and I sleep, I have waked, for Jehovah sustaineth me.6 I am not afraid of myriads of people, That round about they have set against me.7 Rise, O Jehovah! save me, my God. Because Thou hast smitten All mine enemies [on] the cheek. The teeth of the wicked Thou hast broken.8 Of Jehovah [is] this salvation; On Thy people [is] Thy blessing! Selah.