1 (Un psalm al lui David, făcut cu prilejul fugii lui dinaintea fiului său Absalom.) Doamne, ce mulţi sînt vrăjmaşii mei! Ce mulţime se scoală împotriva mea!
2 Cît de mulţi zic despre mine: ,,Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!`` -
3 Dar, Tu, Domane, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea, şi Tu îmi înalţi capul!
4 Eu strig cu glasul meu către Domnul, şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfînt.
5 Mă culc, adorm, şi mă deştept iarăş, căci Domnul este sprijinul meu.
6 Nu mă tem de zecile de mii de popoare, cari mă împresoară de toate părţile.
7 Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule! Căci Tu baţi peste obraz pe toţi vrăjmaşii mei, şi zdrobeşti dinţii celor răi.
8 La Domnul este scăparea: binecuvîntarea Ta să fie peste poporul Tău.
1 A Psalm of David, in his fleeing from the face of Absalom his son. Jehovah, how have my distresses multiplied! Many are rising up against me.
2 Many are saying of my soul, `There is no salvation for him in God.` Selah.
3 And Thou, O Jehovah, [art] a shield for me, My honour, and lifter up of my head.
4 My voice [is] unto Jehovah: I call: And He answereth me from his holy hill, Selah.
5 I -- I have lain down, and I sleep, I have waked, for Jehovah sustaineth me.
6 I am not afraid of myriads of people, That round about they have set against me.
7 Rise, O Jehovah! save me, my God. Because Thou hast smitten All mine enemies [on] the cheek. The teeth of the wicked Thou hast broken.
8 Of Jehovah [is] this salvation; On Thy people [is] Thy blessing! Selah.