1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!
2 Căci protivnicii au deschis împotriva mea o gură rea şi înşelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,
3 mă înconjoară cu cuvîntări pline de ură, şi se războiesc cu mine fără temei.
4 Pe cînd eu îi iubesc, ei îmi sînt protivnici; dar eu alerg la rugăciune.
5 Ei îmi întorc rău pentru bine, şi ură pentru dragostea mea.
6 Pe vrăjmaşul meu pune -l supt stăpînirea unui om rău, şi un pîrîş să stea la dreapta lui!
7 Cînd va fi judecat, să fie găsit vinovat, şi rugăciunea lui să treacă drept un păcat!
8 Puţine să -i fie zilele la număr, şi slujba să i -o ia altul!
9 Să -i rămînă copiii orfani, şi nevastă-sa văduvă!
10 Copiii lui să umble fără niciun căpătîi şi să cerşească, să-şi caute pînea departe de locuinţa lor dărîmată!
11 Cel ce l -a împrumutat, să -i pună mîna pe tot ce are, şi străinii să -i jăfuiască rodul muncii lui!
12 Nimeni să nu mai ţină la el, şi nimeni să n'aibă milă de orfanii lui!
13 Urmaşii lui să fie nimiciţi, şi să li se stîngă numele în neamul următor!
14 Nelegiuirea părinţilor săi să rămînă ca aducere aminte înaintea Domnului, şi să nu se şteargă păcatul mamei lui!
15 Domnul să -i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă pomenirea de pe pămînt,
16 pentrucă nu şi -a adus aminte să facă îndurare, pentrucă a prigonit pe cel nenorocit şi pe cel lipsit, pînă acolo încît să omoare pe omul cu inima zdrobită!
17 Îi plăcea blestemul: să cadă asupra lui! Nu -i plăcea binecuvîntarea: să se depărteze de el!
18 Se îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui, îi pătrunde ca apa înlăuntrul lui, ca untdelemnul în oase!
19 Deaceea, să -i slujească de veşmînt ca să se acopere, de încingătoare cu care să fie totdeauna încins!
20 Aceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmaşilor mei, şi a celor ce vorbesc cu răutate de mine!
21 Iar Tu, Doamne, Dumnezeule, lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău, căci mare este bunătatea ta; izbăveşte-mă!
22 Sînt nenorocit şi lipsit, şi îmi e rănită inima înlăuntrul meu.
23 Pier ca umbra gata să treacă, sînt izgonit ca o lăcustă.
24 Mi-au slăbit genunchii de post, şi mi s'a sleit trupul de slăbiciune.
25 Am ajuns de ocară lor; cînd mă privesc ei, dau din cap.
26 Ajută-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Scapă-mă prin bunătatea Ta!
27 Şi să ştie că mîna Ta, că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28 Măcar că ei blastămă, Tu binecuvintează; măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntaţi, iar robul Tău se va bucura.
29 Protivnicii mei să se îmbrace cu ocara, să se acopere cu ruşinea lor cum se acopăr cu o manta!
30 Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul, Îl voi mări în mijlocul mulţimii;
31 căci El stă la dreapta săracului, ca să -l izbăvească de cei ce -l osîndesc.
1 To the Overseer. -- A Psalm of David. O God of my praise, be not silent,
2 For the mouth of wickedness, and the mouth of deceit, Against me they have opened, They have spoken with me -- A tongue of falsehood, and words of hatred!
3 They have compassed me about, And they fight me without cause.
4 For my love they oppose me, and I -- prayer!
5 And they set against me evil for good, And hatred for my love.
6 Appoint Thou over him the wicked, And an adversary standeth at his right hand.
7 In his being judged, he goeth forth wicked, And his prayer is for sin.
8 His days are few, his oversight another taketh,
9 His sons are fatherless, and his wife a widow.
10 And wander continually do his sons, Yea, they have begged, And have sought out of their dry places.
11 An exactor layeth a snare for all that he hath, And strangers spoil his labour.
12 He hath none to extend kindness, Nor is there one showing favour to his orphans.
13 His posterity is for cutting off, In another generation is their name blotted out.
14 The iniquity of his fathers Is remembered unto Jehovah, And the sin of his mother is not blotted out.
15 They are before Jehovah continually, And He cutteth off from earth their memorial.
16 Because that he hath not remembered to do kindness, And pursueth the poor man and needy, And the smitten of heart -- to slay,
17 And he loveth reviling, and it meeteth him, And he hath not delighted in blessing, And it is far from him.
18 And he putteth on reviling as his robe, And it cometh in as water into his midst, And as oil into his bones.
19 It is to him as apparel -- he covereth himself, And for a continual girdle he girdeth it on.
20 This [is] the wage of mine accusers from Jehovah, And of those speaking evil against my soul.
21 And Thou, O Jehovah Lord, Deal with me for Thy name`s sake, Because Thy kindness [is] good, deliver me.
22 For I [am] poor and needy, And my heart hath been pierced in my midst.
23 As a shadow when it is stretched out I have gone, I have been driven away as a locust.
24 My knees have been feeble from fasting, And my flesh hath failed of fatness.
25 And I -- I have been a reproach to them, They see me, they shake their head.
26 Help me, O Jehovah my God, Save me, according to Thy kindness.
27 And they know that this [is] Thy hand, Thou, O Jehovah, Thou hast done it.
28 They revile, and Thou dost bless, They have risen, and are ashamed, And Thy servant doth rejoice.
29 Mine accusers put on blushing, and are covered, As an upper robe [is] their shame.
30 I thank Jehovah greatly with my mouth, And in the midst of many I praise Him,
31 For He standeth at the right hand of the needy, To save from those judging his soul.