A Psalm of David. Maschil.

1 Blessed is he whose transgression is forgiven,

Whose sin is covered.

2 Blessed is the man unto whom Jehovah imputeth not iniquity,

And in whose spirit there is no guile.

3 When I kept silence, my bones wasted away

Through my groaning all the day long.

4 For day and night thy hand was heavy upon me:

My moisture was changed as with the drought of summer. [Selah

5 I acknowledged my sin unto thee,

And mine iniquity did I not hide:

I said, I will confess my transgressions unto Jehovah;

And thou forgavest the iniquity of my sin. [Selah

6 For this let every one that is godly pray unto thee in a time when thou mayest be found:

Surely when the great waters overflow they shall not reach unto him.

7 Thou art my hiding-place; thou wilt preserve me from trouble;

Thou wilt compass me about with songs of deliverance. [Selah

8 I will instruct thee and teach thee in the way which thou shalt go:

I will counsel thee with mine eye upon thee.

9 Be ye not as the horse, or as the mule, which have no understanding;

Whose trappings must be bit and bridle to hold them in,

Else they will not come near unto thee.

10 Many sorrows shall be to the wicked;

But he that trusteth in Jehovah, lovingkindness shall compass him about.

11 Be glad in Jehovah, and rejoice, ye righteous;

And shout for joy, all ye that are upright in heart.

1 (Un psalm al lui David. O cîntare.) Ferice de cel cu fărădelegea iertată, şi de cel cu păcatul acoperit!

2 Ferice de omul, căruia nu -i ţine în seamă Domnul nelegiuirea, şi în duhul căruia nu este viclenie!

3 Cîtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.

4 Căci zi şi noapte mîna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pămîntul de seceta verii.

5 Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: ,,Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!`` Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.

6 De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită! Şi chiar de s'ar vărsa ape mari, pe el nu -l vor atinge de loc.

7 Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjuri cu cîntări de izbăvire.

8 ,,Eu-zice Domnul-te voi învăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s'o urmezi, te voi sfătui, şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.``

9 Nu fiţi ca un cal sau ca un catîr fără pricepere, pe cari -i struneşti cu un frîu şi o zăbală cu cari -i legi, ca să nu se apropie de tine. -

10 De multe dureri are parte cel rău, dar cel ce se încrede în Domnul, este înconjurat cu îndurarea Lui.

11 Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi veseliţi-vă! Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!