1 Let God arise, let his enemies be scattered;
Let them also that hate him flee before him.
2 As smoke is driven away, so drive them away:
As wax melteth before the fire,
So let the wicked perish at the presence of God.
3 But let the righteous be glad; let them exult before God:
Yea, let them rejoice with gladness.
4 Sing unto God, sing praises to his name:
Cast up a highway for him that rideth through the deserts;
His name is Jehovah; and exult ye before him.
5 A father of the fatherless, and a judge of the widows,
Is God in his holy habitation.
6 God setteth the solitary in families:
He bringeth out the prisoners into prosperity;
But the rebellious dwell in a parched land.
7 O God, when thou wentest forth before thy people,
When thou didst march through the wilderness; [Selah
8 The earth trembled,
The heavens also dropped rain at the presence of God:
Yon Sinai trembled at the presence of God, the God of Israel.
9 Thou, O God, didst send a plentiful rain,
Thou didst confirm thine inheritance, when it was weary.
10 Thy congregation dwelt therein:
Thou, O God, didst prepare of thy goodness for the poor.
11 The Lord giveth the word:
The women that publish the tidings are a great host.
12 Kings of armies flee, they flee;
And she that tarrieth at home divideth the spoil.
13 When ye lie among the sheepfolds,
It is as the wings of a dove covered with silver,
And her pinions with yellow gold.
14 When the Almighty scattered kings therein,
It was as when it snoweth in Zalmon.
15 A mountain of God is the mountain of Bashan;
A high mountain is the mountain of Bashan.
16 Why look ye askance, ye high mountains,
At the mountain which God hath desired for his abode?
Yea, Jehovah will dwell in it for ever.
17 The chariots of God are twenty thousand, even thousands upon thousands:
The Lord is among them, as in Sinai, in the sanctuary.
18 Thou hast ascended on high, thou hast led away captives;
Thou hast received gifts among men,
Yea, among the rebellious also, that Jehovah God might dwell with them.
19 Blessed be the Lord, who daily beareth our burden,
Even the God who is our salvation. [Selah
20 God is unto us a God of deliverances;
And unto Jehovah the Lord belongeth escape from death.
21 But God will smite through the head of his enemies,
The hairy scalp of such a one as goeth on still in his guiltiness.
22 The Lord said, I will bring again from Bashan,
I will bring them again from the depths of the sea;
23 That thou mayest crush them, dipping thy foot in blood,
That the tongue of thy dogs may have its portion from thine enemies.
24 They have seen thy goings, O God,
Even the goings of my God, my King, into the sanctuary.
25 The singers went before, the minstrels followed after,
In the midst of the damsels playing with timbrels.
26 Bless ye God in the congregations,
Even the Lord, ye that are of the fountain of Israel.
27 There is little Benjamin their ruler,
The princes of Judah and their council,
The princes of Zebulun, the princes of Naphtali.
28 Thy God hath commanded thy strength:
Strengthen, O God, that which thou hast wrought for us.
29 Because of thy temple at Jerusalem
Kings shall bring presents unto thee.
30 Rebuke the wild beast of the reeds,
The multitude of the bulls, with the calves of the peoples,
Trampling under foot the pieces of silver:
He hath scattered the peoples that delight in war.
31 Princes shall come out of Egypt;
Ethiopia shall haste to stretch out her hands unto God.
32 Sing unto God, ye kingdoms of the earth;
Oh sing praises unto the Lord; [Selah
33 To him that rideth upon the heaven of heavens, which are of old;
Lo, he uttereth his voice, a mighty voice.
34 Ascribe ye strength unto God:
His excellency is over Israel,
And his strength is in the skies.
35 O God, thou art terrible out of thy holy places:
The God of Israel, he giveth strength and power unto his people.
Blessed be God.
1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David. O cîntare.) Dumnezeu Se scoală, vrăjmaşii Lui se risipesc, şi protivnicii Lui fug dinaintea Feţei Lui.
2 Cum se risipeşte fumul, aşa -i risipeşti Tu; cum se topeşte ceara la foc, aşa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.
3 Dar cei neprihăniţi se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu, şi nu mai pot de veselie.
4 Cîntaţi lui Dumnezeu, lăudaţi Numele Lui! Faceţi drum Celui ce înaintează prin cîmpii. Domnul este Numele Lui: bucuraţi-vă înaintea Lui!
5 El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor, El, Dumnezeu, care locuieşte în locaşul Lui cel sfînt.
6 Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război şi -i face fericiţi; numai cei răsvrătiţi locuiesc în locuri uscate.
7 Dumnezeule, cînd ai ieşit Tu în fruntea poporului, şi cînd mergeai în pustie, -
8 s'a cutremurat pămîntul, s'au topit cerurile, dinaintea lui Dumnezeu, s'a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9 Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule, şi ai întărit moştenirea Ta, sleită de puteri.
10 Poporul tău şi -a aşezat locuinţa în ţara, pe care, prin bunătatea Ta, Dumnezeule, o pregătisei pentru cei nenorociţi.
11 Un cuvînt spune Domnul, şi femeile aducătoare de veşti bune sînt o mare oştire: -
12 împăraţii oştirilor fug, fug, şi cea care rămîne acasă, împarte prada.
13 Pe cînd voi vă odihniţi în mijlocul staulelor, aripile porumbelului sînt acoperite de argint, şi penele lui sînt de un galben auriu. -
14 Cînd a împrăştiat Cel Autoputernic pe împăraţi în ţară, parcă ningea în Ţalmon.
15 Munţii lui Dumnezeu, munţii Basanului, munţi cu multe piscuri, munţii Basanului,
16 pentruce, munţi cu multe piscuri, purtaţi pismă pe muntele pe care l -a ales Dumnezeu ca locaş împărătesc? Cu toate acestea Domnul va locui în el în veci.
17 Carăle Domnului se numără cu douăzecile de mii, cu mii şi mii; Domnul este în mijlocul lor, venind din Sinai în locaşul Său cel sfînt.
18 Te-ai suit pe înălţime, ai luat prinşi de război, ai luat în dar oameni; cei răzvrătiţi vor locui şi ei lîngă Domnul Dumnezeu.
19 Binecuvîntat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara, Dumnezeu, mîntuirea noastră. -(Oprire).
20 Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor, şi Domnul, Dumnezeu, ne poate scăpa de moarte.
21 Da, Dumnezeu va zdrobi capul vrăjmaşilor Lui, creştetul capului celor ce trăiesc în păcat.
22 Domnul zice: îi voi aduce înapoi din Basan, îi voi aduce înapoi din fundul mării,
23 ca să-ţi cufunzi piciorul în sînge, şi limba cînilor tăi să-şi capete partea din vrăjmaşii tăi.
24 Ei văd intrarea Ta, Dumnezeule, intrarea Dumnezeului meu, Împăratului meu, în locaşul cel sfînt.
25 În frunte merg cîntăreţii, apoi ceice cîntă din instrumente, în mijlocul fetelor cari sună din timpane.
26 Binecuvîntaţi pe Dumnezeu în adunări, binecuvîntaţi pe Domnul, ceice vă scoborîţi din Israel!
27 Iată tînărul Beniamin, care stăpîneşte peste ei, căpeteniile lui Iuda şi ceata lor, căpeteniile lui Zabulon, căpeteniile lui Neftali.
28 Dumnezeul tău te -a făcut puternic. Întăreşte, Dumnezeule, ce ai făcut pentru noi în Templul Tău.
29 Împăraţii Îţi vor aduce daruri la Ierusalim.
30 Înspăimîntă fiara din trestii, ceata taurilor, cu viţeii popoarelor; calcă în picioare pe ceice îşi pun plăcerea în argint! Risipeşte popoarele cărora le place să se bată!
31 Cei mari vin din Egipt: Etiopia aleargă cu mînile întinse spre Dumnezeu.
32 Cîntaţi lui Dumnezeu, împărăţiile pămîntului, şi lăudaţi pe Domnul! -(Oprire).
33 Cîntaţi Celui ce călăreşte pe cerurile cerurilor vecinice! Iată că se aude glasul Lui, glasul Lui cel puternic!
34 Daţi slavă lui Dumnezeu, a cărui măreţie este peste Israel, şi a cărui putere este în ceruri.
35 Ce înfricoşat eşti, Dumnezeule, din locaşul Tău cel sfînt! Dumnezeul lui Israel dă poporului Său tărie şi mare putere. Binecuvîntat să fie Dumnezeu!